RATB, mașina timpului: În timp ce în străinătate se vorbește despre autobuze dotate cu cele mai noi tehnologii, RATB-ul din București parcurge două stații în 20 de minute

În nicio altă țară în care am mers cu transportul în comun nu mi s-a întâmplat să văd afișaje stricate în autobuze sau tramvaie. RATB-urile din București sunt însă niște mașini ale timpului, care te proiectează în trecut la fiecare călătorie. E o excepție să mă uit pe ecranele din 133 și să văd că afișează data și ora corecte, cele mai multe rămânând încă blocate chiar și cu 5 ani în urmă. E drept, sunt în acord cu ritmul în care merg autobuzele și la fel și cu felul în care arată.

În fabrica de tramvaie și trenuri Pesa din Polonia, la vreo trei ore distanță de mers cu mașina de Varșovia, se vorbește despre vehicule de transport în comun în care, atunci când trec pe lângă un restaurant, pe un ecran în interiorul tramvaiului să se afișeze imagini din restaurant, pentru călătorii care ar fi interesați să intre.
În București, la câteva sute de ani distanță în trecut, în 133 – și nu e singurul, vă asigur – vocea din difuzor anunță stațiile cu un delay de cel puțin trei opriri. Când autobuzul ajungea astăzi la Calea Victoriei, în difuzor se anunța că urmează Piața Gemeni, adică cinci stații în urmă.

Ce repere își pot lua turiștii – fie ei străini sau veniți din provincie – când ar vrea să se orienteze într-un oraș pe care nu îl cunosc? Ce fel de capitală europeană care vrea să aducă turiști să-i vadă parcurile, clădirile (și acelea cu bulină, 171 fiind pericole publice în caz de cutremur) sau străzile cândva numite ale Micului Paris, nu le pune la dispoziție minimul necesar pentru a se orienta în oraș, adică un sistem de afișaj și de indicații corecte în mijloacele de transport în comun?

„O să se facă 10 până trecem de Foișor, așa a fost și ieri, așa e în fiecare zi”, spunea azi-dimineață la ora 9.30, un cetățean din 133, când până la Foișor mai era o singură stație de mers. Și-a luat oricum marjă de timp și a plecat mai devreme de acasă, căci catastrofa de trafic bucureștean nici măcar nu e o surpriză, ci o formă tristă de resemnare, căreia ne-am supus cu toții, în lipsă de alternative.

Cine are ghinionul să vrea să ajungă în 133 și la Piața Romană, mai stă zece minute în trafic pentru încă o stație pe care ar parcurge-o pe jos în mai puțin de cinci minute.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro