Rata anuală a inflației a coborât la -1,9%, după o scădere a prețurilor cu încă 0,5% în august

Măsurate prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), prețurile s-au redus cu 1,7% față de august anul trecut.

“În luna august 2015, ponderea mărfurilor și serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu august 2014, este de 45,2%, cele care au avut creșteri cuprinse în intervalul 0-2,5% dețin o pondere de 30,4%. Mărfurile și serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 24,4%”, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Creșterea medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2014 – august 2015) față de precedentele 12 luni (septembrie 2013 – august 2014), calculată pe baza IPC, este de 0,3%. Determinată pe baza IAPC, creșterea este de 0,5%.

Alimentele s-au ieftinit în august cu 0,8% față de iulie, iar mărfurile nealimentare cu 0,5%, în timp ce tarifele serviciilor au rămas stabile.

Cele mai mari reduceri de prețuri au fost consemnate la fructe proaspete, de 12%, urmate de subcategoria “alte legume și conserve de legume”, cu -9,5%, și cartofii, care s-au ieftinit cu 6%.

În schimb, s-au scumpit ouăle (+4%), citricele și alte fructe meridionale (+1,9%), uleiul comestibil (+0,4%), zahărul (+0,3%), conservele și alte produse din pește și carnea de porcine, fiecare cu câte 0,2%.

Din categoria mărfurilor nealimentare, combustibilii s-au ieftinit cu 3%, iar medicamentele și articolele medicale cu câte 0,5%, pe când frigiderele și congelatoarele s-au scumpit cu 0,3%.

Transportul aerian și serviciile de telefonie au avut prețuri mai mici cu 0,4%. Serviciile de apă, canal și salubritate au avut tarife mai mari cu 0,3%.

Comparativ cu decembrie anul trecut, alimentele au fost mai ieftine cu 8% în august. Pe de altă parte, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 1,6%, iar serviciile s-au scumpit cu 1,3%.

În iulie, prețurile de consum s-au redus cu 0,2% față de luna precedentă, iar rata anuală a inflației a ajuns la -1,7%, de la -1,6% în iunie, influențată de prețurile alimentelor, care s-au diminuat cu 7% comparativ cu iulie anul trecut.

Rata anuală a inflației a ajuns în teritoriu negativ în iunie, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, la -1,6%, după ce prețurile au fost mai mici cu aproape 3% față de mai, pe fondul reducerii TVA la alimente și băuturi la 9% de la 1 iunie.

BNR a revizuit în jos, la începutul lunii august, prognoza pentru rata anuală a inflației, la -0,3% pentru finele acestui an și la 0,7% până la sfârșitul anului viitor, cu 0,5 puncte procentuale, respectiv 1,2 puncte în scădere față de proiecția anterioară, urmând să intre în interiorul intervalului din jurul țintei în T1 2017.

“Rata anuală a inflației IPC este anticipată la valori negative până în mai 2016, va reveni la valori pozitive, dar inferioare, până la sfârșitul anului 2016, intervalului țintei și a reintra în interiorul acestuia (2,5% plus/minus 1 punct procentual – n.r.) începând cu trimestrul I din 2017. În cea mai mare parte a intervalului de prognoză, rata anuală a inflației va fi marcată de reducerile succesive ale cotei TVA”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației, pe 6 august.

El a precizat că economia nu riscă să intre în deflație, având în vedere că inflația se va situa în teritoriu negativ în viitoarele trei trimestre, întrucât consumul crește cu 6% și poate ajunge la 10% până la finele anului, existând chiar presiuni inflaționiste după creșterea salariilor.

Isărescu mai arăta că dezinflația s-a mai accentuat în iulie pentru că BNR a calculat un indicator de transmisie a reducerii TVA la alimente de 60% în scăderea prețurilor, însă în realitate a fost mult mai mare.

“Deflația are o altă componentă, pe care o explic din nou: se întârește ideea în mintea oamenilor că prețurile vor scădea din nou, și din nou, și din nou și atunci se amână consumul pentru a prinde prețuri mai scăzute. Pericolul nu este scăderea prețurilor, cine nu dorește scăderea prețurilor?! Pericolul deflaționist îl constituie reducerea graduală, dar accentuată a consumului de natură să reducă cererea și să descurajeze creșterea eocnomică. Nu suntem în această situație. Avem creștere de consum, avem creștere economică”, a întărit șeful BNR.