PwC: Piața sportului din Europa Centrală și de Est crește mai lent decât media globală, dar de peste trei ori mai repede decât economia regiunii. Zona recuperează teren la veniturile din drepturi media și pariuri, dar rămâne mult în urmă la investițiile în infrastructură și în ceea ce privește valoarea cluburilor

Piața sportului din Europa Centrală și de Est (ECE) va crește cu 6,6% pe an în următorii 3 – 5 ani, sub media globală de 7,4%, dar de peste trei ori mai repede decât economia regiunii, pentru care este anticipat un avans de doar 1,8%, se arată în studiul PwC ”From Potential to Parity: A Path to a Self-Sustaining CEE Sports Market”.

Astfel, regiunea recuperează teren la veniturile din drepturi media și pariuri, dar rămâne mult în urmă la investițiile în infrastructură și în ceea ce privește valoarea cluburilor.

Studiul este parte a sondajului global PwC dedicat industriei sportului, realizat pe un eșantion de 517 directori din industrie, dintre care 120 din ECE, și 7.250 de fani, dintre care 650 din ECE.

”Pe viitor, sportul din regiune are nevoie de o strategie clară și coerentă: bani publici alocați mai transparent și în funcție de rezultate, stadioane și săli folosite pentru mai multe activități, o legătură mai strânsă cu școala și sănătatea, cluburi conduse profesionist și mai aproape de suporteri, dar fără a-și pierde identitatea, iar marile competiții gândite pentru a avea impact pe termen lung în dezvoltarea orașelor și a comunităților.În fond, succesul nu vine din copierea modelelor din Vest, ci din construirea unor sisteme adaptate pieței, pornind de la ce funcționează deja în sectorul public, astfel încât sportul să aducă valoare economică și socială.”, reiese din raport.

Tările din Europa Centrală și de Est mizează pe creșteri mai mari decât piețele mature la aproape toate sursele de venit, cea mai mare diferență fiind la drepturile media, unde estimările sunt cu 1,8 puncte procentuale peste media globală. Următoarele sunt sponsorizările și veniturile legate de pariuri, acestea din urmă fiind susținute de liberalizarea piețelor și de reguli de licențiere mai clare.

În ceea ce privește drepturile de televizare, acestea aduc doar circa 16% din veniturile cluburilor de fotbal din regiune, față de aproximativ 30% în primele cinci ligi europene. Altfel spus, cluburile din ECE depind în continuare de bilete, sponsori și transferuri, în timp ce în Vest televiziunea și platformele digitale asigură aproape o treime din încasări. Închiderea acestui decalaj ar fi cea mai rapidă sursă de venit suplimentar pentru regiune.

Pe de altă parte, deși sunt mult în urmă, evaluările cluburilor și francizelor din ECE sunt estimate să crească cu 2,1 puncte procentuale mai lent decât la nivel global, din cauza accesului limitat la capital, a numărului mic de investitori instituționali și a ligilor mai puțin dezvoltate. Și veniturile din bilete și ospitalitate rămân sub media globală.

La nivel global, șansele ca un club sau o federație să investească în stadioane și arene în următorii trei ani sunt cu 36% mai mari decât în ECE. Explicația ține de costurile ridicate de construcție și întreținere a stadioanelor din regiune, care găzduiesc puține evenimente pe parcursul anului și rămân goale în afara zilelor de meci. Fără concerte, conferințe sau programe comunitare care să umple calendarul, investiția nu se poate justifica economic.

Diferența față de Vest se vede și în tipul de investitori în sport. Între 2019 și 2024, fondurile de private equity au investit peste 55 de miliarde de dolari în sport la nivel global. În ECE, banii privați vin mai ales de la sportivi de top care își deschid academii în țările natale, nu de la investitori instituționali.

Veniturile din sportul feminin ar urma să crească cu 22% pe an în ECE în următorii 3-5 ani, aproape de nivelul global de 24%. Este o piață care abia începe să fie exploatată comercial și, deocamdată, cluburile și federațiile din regiune investesc mai ales în pregătirea sportivelor și mult mai puțin în ceea ce aduce bani: vizibilitate în media, sponsorizări și parteneriate cu branduri. La nivel global, ordinea priorităților este inversă.

A doua temă este corectitudinea competițiilor. 81% dintre liderii din ECE consideră aranjarea meciurilor una dintre cele mai mari amenințări, față de 71% la nivel global, iar dopajul este menționat de 63%, față de 49%. În piețele mature, îngrijorarea s-a mutat deja către guvernanță și transparență. În ceea ce privește publicul, suspiciunile de aranjare a meciurilor și corupția sunt principalul motiv pentru care fanii se îndepărtează de un sport, atât în ECE, cât și în restul lumii.