De la promisiunea unei victorii rapide la un conflict fără final. Războiul cu Iranul devine cea mai mare provocare a lui Trump: petrol scump, piețe tensionate și stocuri de rachete americane în scădere. Opțiunile Casei Albe se reduc pe zi ce trece

Președintele SUA, Donald Trump, se confruntă cu una dintre cele mai dificile provocări ale celui de-al doilea mandat, după ce războiul cu Iranul, început la sfârșitul lunii februarie, nu a produs rezultatele promise. La cinci luni de la declanșarea operațiunilor militare, obiectivele principale – oprirea programului nuclear iranian și schimbarea regimului de la Teheran – rămân departe de a fi atinse, potrivit unei analize publicate de The New York Times.

Conflictul, pe care administrația americană îl anticipa ca fiind unul scurt și decisiv, s-a transformat într-un război de uzură, cu efecte economice și geopolitice importante. Prețurile petrolului au rămas ridicate, traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz continuă să fie perturbat, iar piețele financiare resimt incertitudinea generată de conflict.

Potrivit publicației americane, Trump analizează în prezent trei variante: escaladarea militară, intensificarea sancțiunilor economice sau declararea unei victorii și retragerea treptată din conflict. Niciuna dintre opțiuni nu este însă lipsită de costuri politice și strategice.

Escaladarea militară ridică semne de întrebare chiar în interiorul administrației. Consilierii președintelui au avertizat că noi bombardamente de amploare ar putea provoca pierderi civile masive și nu garantează revenirea Iranului la negocieri. În plus, oficialii americani sunt preocupați de diminuarea stocurilor de interceptori antirachetă, după luni de operațiuni în regiune.

O altă variantă este continuarea presiunii economice asupra Iranului prin sancțiuni și restricționarea exporturilor de petrol. Totuși, această strategie și-a demonstrat limitele în ultimii ani, regimul de la Teheran reușind să reziste în ciuda măsurilor punitive impuse de Washington încă din 2018.

Cea de-a treia opțiune și anume declararea unei victorii și retragerea, ar permite reducerea costurilor conflictului, dar ar risca să lase nerezolvată problema programului nuclear iranian și controlul exercitat de Teheran asupra Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial.

Conflictul începe să afecteze și popularitatea președintelui. Potrivit unui sondaj realizat de The Washington Post și Ipsos, doar 29% dintre americani aprobă modul în care Trump gestionează războiul, iar lideri republicani influenți cer încheierea cât mai rapidă a operațiunilor.

În ultimele săptămâni, președintele american a luat și o serie de decizii controversate pe alte fronturi, renunțând la acorduri negociate anterior cu Arabia Saudită și Canada și blocând inclusiv promulgarea unui proiect bipartizan privind locuințele, alimentând percepția că administrația reacționează tot mai imprevizibil pe fondul dificultăților din Orientul Mijlociu.

Pe măsură ce conflictul se prelungește, războiul cu Iranul riscă să devină testul definitoriu al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, punând sub semnul întrebării capacitatea Washingtonului de a obține rapid obiective strategice prin forță militară.