Proiectul de strategie în educație: Ponderea tinerilor din învățământul profesional, de 61,9%, peste media UE

Proiectul supus dezbaterii publice de Ministerul Educației și Cercetării Științifice include date dintr-un studiu realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), potrivit cărora șansele de angajare sunt mai bune pentru absolvenții învățământului profesional și tehnic. Pentru această categorie, rata de angajare este mai mare decât în cazul absolvenților de învățământ teoretic cu același nivel de pregătire, respectiv cu 4,1 puncte procentuale în România și cu 5,6 la sută în UE, conform situației din anul 2010.

Inițiatorii Strategiei susțin că această situație evidențiază importanța formării profesionale inițale (IVET), România având o pondere relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic din totalul elevilor înscriși în învățămîntul secundar superior, respectiv de 61,9 la sută în România, față media UE-28 de 50,4 la sută, conform datelor pentru anul 2012.

În studiul CEDEFOP se mai arată că România are o ponderea mică a investițiilor pentru formarea profesională continuă a întreprinderilor, din totalul costurilor cu forța de muncă, fiind la jumătate din media la nivel european (0,4 la sută, față de 0,8 la sută), și un procent mic al angajatorilor care oferă programe de formare profesională continuă pentru salariații proprii (24 la sută, față de 66 la sută la nivel european).

Rata de participare a angajaților din România la programe de formare profesională continuă se situează la mai puțin de jumătate din media europeană (18 la sută, față de 38 la sută), fiind similară ratei de participare a angajaților în formarea la locul de muncă, potrivit datelor prezentate de inițiatorii Strategiei.

În proiectul de Strategie se mai arată că existența contractului de pregătire practică pentru fiecare elev este o condiție prealabilă pentru aprobarea ofertei școlare. Această rută de formare profesională a inclus, din anul școlar 2012-2013, învățământul profesional cu durata de doi ani, organizat după finalizarea clasei a IX-a de liceu, care avea o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele școlii și la agentul economic. În primul an, pregătirea practică reprezenta 60 la sută din timpul total alocat programului, iar în al doilea an, 75 la sută din timpul total alocat programului. Pe parcursul celor doi ani de studiu erau organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 11 săptămâni, din care șase săptămâni în primul an și cinci săptămâni în cel de-al doilea an.

Ulterior, din anul școlar 2014- 2015, a fost organizat învățământul profesional cu durata de trei ani, după finalizarea clasei a VIII-a, pregătirea practică fiind realizată, de asemenea, în atelierele școlii și la agentul economic. În primul an, pregătirea practică reprezintă aproximativ 20 la sută din timpul total alocat programului, în al doilea an ajunge la aproximativ 60 la sută, iar în anul al treilea, la 72 la sută. Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 24 de săptămâni, din care cinci săptămâni în primul an, nouă săptămâni în anul al doilea și 10 săptămâni în cel de-al treilea an.

Oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învățământul profesional și tehnic este stabilită anual, în funcție de nevoile previzionate ale pieței muncii.

Potrivit inițiatorilor proiectului, Strategia ar putea oferi un răspuns adecvat la nevoile persoanelor, angajatorilor și comunităților în materie de formare profesională de calitate pentru piața muncii. De asemenea, se urmărește aducerea unei contribuții semnificativă la realizarea obiectivului major al Strategiei EU 2020, și anume creșterea ratei de ocupare, cu ținta de 75 la sută.