Profilul robot al celui care fură din companii: angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educație superioară, care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată

Mai mult de o treime (37%) dintre respondenții ediției 2014 a sondajului PwC “Global Economic Crime Survey”, în creștere cu 3% față de 2011, spun că au fost victime ale criminalității economice, iar 25% declară că au fost vizați de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infracțiunilor. “Infracționalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizație, indiferent de mărime, în orice colț al lumii, nu este imună la impactul fraudei și al altor infracțiuni economice”, spune Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, PwC România.

Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracționalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievați. Este urmat de frauda în procedurile de achiziții (29%), corupție (27%), criminalitate informatică (24%) și frauda contabilă (22%). Alte infracțiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară și cea  fiscală. Pierderile asociate infracțiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalității economice asupra organizației lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizații – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.

Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară și frauda în procedurile de achiziții, raportată de aproape 30% dintre respondenți. Aceștia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracționalității economice: scăderea moralului angajaților (31%), prejudicii aduse reputației companiei și efecte negative aduse relațiilor de afaceri (17%). în ciuda consecințelor financiare ale infracțiunilor, doar 3% dintre respondenți au spus că frauda a afectat prețul acțiunilor. “Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalității economice este efectul negativ asupra proceselor și procedurilor interne care stau la baza operațiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaților și afectează reputația companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigații și medierea litigiilor.

Cine comite fraudă?

Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanți: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracțiune și justificări personale pentru a comite o infracțiune. La nivel global, 24% din infracționalitatea economică este comisă de angajații din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcții de conducere. Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educație superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajații cu 6 sau mai mulți ani de experiență, iar o treime de către angajații cu experiență între 3-5 ani.