De la profetul apocalipsei joburilor la arhitectul salvării lor: Bill Gates, omul care a prezis că AI va înlocui medicii și profesorii într-un deceniu, propune acum „joburi rezervate” exclusiv pentru oameni, recunoscând însă că poate salva cel mult 40% din piața muncii

Bill Gates a propus recent ceea ce el numește „joburi rezervate oamenilor”:  meserii pe care societatea le-ar păstra în mod deliberat pentru oameni, chiar și acolo unde inteligența artificială ar putea face aceeași treabă. Analogia pe care o folosește miliardarul este cea a unei rezervații naturale, un loc unde dezvoltarea e restricționată pentru că ceva de acolo merită conservat, scrie Financial Times.

„Mi-ar plăcea să fiu convins că greșesc în privința pieței muncii, dar nu cred ca e cazul”, a declarat Gates, adăugând că și-ar paria reputația pe faptul că inteligența artificială se va dovedi foarte dăunătoare pentru piața muncii.

El este de părere că joburi precum îngrijirea copiilor sunt genul de ocupații pentru care oamenii sunt în mod clar mai potriviți – o poziție surprinzătoare din partea cuiva care, anul trecut, prezicea că inteligența artificială va înlocui medicii și profesorii în decurs de un deceniu. Convingerea lui privind problema de fond nu s-a schimbat: educația și sănătatea vor continua să fie domenii potrivite pentru o conservare selectivă, acolo unde AI-ul nu va dispărea definitiv, dar nici nu va prelua controlul total.

Ideea nu e să ții inteligența artificială departe de un spital, ci să decizi care funcții din interiorul lui rămân în mâinile oamenilor.

Propunerea are două componente: unele roluri ar fi permanent rezervate exclusiv oamenilor, în timp ce altele ar beneficia de o protecție temporară, pentru angjații care nu se pot recalifica într-un timp util către altceva. Gates pune însă și o limită clară exercițiului: cel mult 40% dintre locuri de muncă ar putea fi, realist, salvate, un nivel pe care îl descrie drept „cel mai ridicat la care pot ajunge”, ceea ce înseamnă că majoritatea pieței muncii ar rămâne expusă la orice impact va avea inteligența artificială.

Mecanismul pe care îl propune Gates ține de fiscalitate, nu de interdicție. El susține impozitarea „token-ilor” AI și a roboților, pentru a reduce motivația financiară de a automatiza, argumentând că sistemul actual „te împinge să înlocuiești oamenii cu mașini”, pentru că taxează munca mult mai mult decât capitalul.

„Vorbesc despre o schimbare a sistemului fiscal mai mare decât oricare alta din viața mea”, a spus Gates.

Ideea unui impozit pe roboți nu e nouă. Gates însuși a propus una încă din 2017, primită atunci destul de rece de economiști, care argumentau că ar impozita productivitatea, nu ar proteja angajații. Ce s-a schimbat nu e neapărat argumentul în sine, ci numărul tot mai mare de oameni care cred că vor avea nevoie de o astfel de măsură.

Gates enumeră el însuși obiecțiile evidente ale propunerii sale: Cine se califică pentru un job protejat ? Cine decide? Cum se aplică regula, și ce se întâmplă atunci când o țară care nu aplică nimic din toate astea concurează cu una care o face?  sunt câteva dintre dilemele pe care Bill Gates le-a subliniat însă nu le-a rezolvat.

Argumentul despre locurile de muncă face parte dintr-un avertisment mai amplu. Într-un eseu de aproape 6.000 de cuvinte, Gates a expus trei riscuri pentru care crede că liderii lumii nu sunt pregătiți: dispariția locurilor de muncă, în special pentru tineri, infractorii care capătă capacități tehnologici pe care nu le-au avut niciodată, și dezvoltarea copiilor afectată de companioni bazați pe inteligență artificială, care nu îi împing niciodată în afara zonei lor de confort.