Profet digital, magician în vânzări sau director responsabil cu fericirea câteva dintre denumirile inedite de posturi care apar mai nou pe cărțile de vizită

Profet digital, magician în vânzări, ofițer de primă impresie sau director responsabil cu fericirea – acestea sunt doar câteva dintre denumirile inedite de posturi care „îmbracă“, cel puțin pe cărțile de vizită, posturi terne precum analist, reprezentant de vânzări, recepționist sau director general. Suntem martorii unei schimbări de paradigmă în politicile din companii, în care angajații și angajatorii pășesc din era tradițională a resurselor umane într-una a recunoașterii și a valorificării talentelor.

Andrei Dunuță, 26 de ani, se recomandă drept „sales magician“, iar titulatura postului care inevitabil atrage atenția nu a fost aleasă la întâmplare. Cu o experiență anterioară de șase ani în sistemul bancar, Andrei este acum unul dintre fondatorii Self Trust Academy, o firmă de training specializată în programe de instruire în domeniul vânzărilor. Pe cartea sa de vizită, pe lângă titulatura neobișnuită a jobului, iese în evidență și o schiță-portret, în care Andrei – trainer și speaker motivațional în viața de dincolo de „magie“ –  ține un microfon în mână.

„O carte de vizită «cu poveste» te poate ridica în ochii celui din fața ta, te face interesant și memorabil și stârnește curiozitatea interlocutorului tău. Iar aceasta este fix reacția pe care ți-o dorești la un eveniment de networking“, explică Andrei, care adaugă că acest concept de carte de vizită face parte dintr-un proiect mai amplu de identitate vizuală realizat anul trecut împreună cu specialiști în branding.

Lucrurile sunt ceva mai complicate, spun experții. Dacă pentru unii atragerea atenției printr-o carte de vizită deosebită are ca scop facilitarea unui proces de vânzare, pentru alții oferirea unor astfel de „roluri“ poate avea mai multe efecte pozitive pentru business.

Astfel, în organigramele din companii mai apar denumiri noi și uneori extravagante de joburi pentru că această „modă“ reprezintă un instrument de a semnifica și resemnifica o poziție sau o persoană.

„Versiunea tradițională era axată pe structura ierarhică și pe relațiile de putere, plasând oamenii pe o axă verticală imaginară de jos în sus, începând cu nivelul de junior și trecând prin experienced, senior, supervisor, manager, senior manager, director etc. Fiecare știa astfel care îi este locul și cui raportează, însă în timp s-a constatat că această poziționare are efecte adverse deoarece oamenii tind să își perceapă jobul prin prisma titulaturii acestuia, prin substituție. Astfel un job title precum «contabil junior» poate crea la unii percepția unui rol mai puțin important, nesemnificativ, secundar de unde și comportamente de indiferență, neimplicare sau depresie“, spune Sorin Faur, HR Coordinator pe regiunea Balcani în cadrul firmei de audit și consultanță fiscală BDO. El vorbește de apariția unei noi paradigme, care își propune să recunoască talentul oriunde s-ar afla și indiferent de nivelul de experiență sau expertiză profesională. Și pentru că fiecare poziție și fiecare om devin tot mai importante, există tendința de a renunța la denumirile de tip comandă- control bazate pe exprimarea nivelului ierarhic.

„Oamenii nu mai sunt definiți din perspectiva nivelului ierarhic, devenind contributori egali ca importanță, diferiți desigur ca specializare. Noile denumiri îi ajută astfel pe oameni să gândească pozitiv, să depășească complexele generate de ierarhie, să își valorizeze mai bine rolul și să fie mai fericiți!“, mai spune Sorin Faur.

Dacă specialiștii spun că noile roluri fac angajații mai fericiți, cineva a inventat totuși și un „șef“ pe fericire. Cristina Săvuică, managerul care conduce compania de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară Lugera & Makler, se recomandă de doi ani încoace ca fiind Chief Happiness Officer al companiei. De ce?

„Decizia a venit în momentul rebrandingului de acum doi ani, când am trecut și în titulatura firmei sintagma «The people republic». Și, până la urmă, am ajuns la concluzia că rolul meu este să îi fac pe clienți, pe angajați și pe candidați fericiți. În plus, este un instrument foarte bun de vânzare și de diferențiere, mi s-a întâmplat chiar să mi se ceară o carte de vizită doar pentru că persoana respectivă văzuse cartea mea de vizită la o colegă și i-a plăcut“, spune Cristina Săvuică. Cartea sa de vizită are formatul unui pașaport pe care vizele prezintă de fapt serviciile pe care compania le oferă.