Produsul tradițional românesc care i-a dat gata pe străini. Este apreciat în marile capitale europene

Produsele tradiționale românești din industria alimentară sunt recunoscute și foarte căutate deocamdată doar pe plan intern, însă treptat brânzeturile, dul­ciurile sau mezelurile locale ar putea să fie mult mai căutate de străini după exemplul parmezanului italienesc, al jamonului spaniol sau al brânzei franțuzești Camembert. Însă, cum pot deveni produsele tradiționale românești un brand de țară la export?

„Eu cred că produsele tradiționale românești pot deveni un brand de țară prin dezvoltarea culturii gastronomice locale. Gustul tezaurizează perfect istoria produselor și tocmai de aceea trebuie să ne aplecăm cu atenție asupra turismului gastronomic care este punctul de pornire în poziționarea și evident evoluția, brandurilor de produse tradiționale românești“, consideră Carmen Gavrilescu, președintele Asociației Producă­torilor de Salam de Sibiu (APSS).

Însă, în termeni de turiști străini atrași România stă la coada Europei, dar niciun guvern nu a pus turismul pe un plan important, ceea ce a lăsat piața locală fără nicio strategie în nicio categorie de turism, inclusiv cel gastronomic. Practic, creșterea numărului de turiști din ultimii ani a venit prin promovarea României de către alți turiști care au descoperit frumusețile locale sau de românii plecați la muncă în străinătate. De exemplu, în 2018, România a primit doar 2,8 milioane de turiști străini, de trei ori mai puțini ca Bulgaria și de șase ori mai puțini ca Ungaria.

Cu toate acestea, Carmen Gavrilescu spune că un rol important în dezvoltarea unui brand comun o au chiar asociațiile de producători, atât în fața societății, cât și a consumatorilor, dar și în fața autorităților atunci când e vorba de înregistrarea și protecția sistemelor de calitate.

„Provocarea noastră, a asociațiilor, este să dezvoltăm programe care să îmbunătă­țească imaginea produselor și să conștien­tizeze consumatorii cu privire la calitatea produselor și a metodelor de producție, astfel încât să crească cererea pe piața internă și să  încurajeze deschiderea de noi piețe“, a mai spus Carmen Gavrilescu.

Asociația a fost fondată în anul 2014 și este compusă din producătorii Agricola Bacău, Scandia Sibiu, Salsi Sinaia (parte din grupul Angst), Cris-Tim, Aldis cu fabrica din Călărași și Reinert. Salamul de Sibiu este unul dintre produsele tradiționale românești și are o istorie de peste 130 de ani. Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS) a obținut certificarea produsului de salam de Sibiu cu distincția europeană a calității IGP (Indicație Geografică Protejată) în octombrie 2018.

Asociația a obținut o finanțare de la Uniunea Europeană de circa 1,5 milioane de euro pentru această certificare, dar membrii au contribuit și cu fonduri proprii. Unul dintre cei mai importanți pași făcuți de România în direcția realizării unei strategii pentru promovarea produselor alimentare românești este realizarea Registrului național al produselor tradiționale (RNPT), conform Ordinului nr.724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiționale. Atunci autoritățile au încercat să facă ordine în ceea ce privește produsele tradiționale, în condițiile în care mulți producători fie foloseau materii prime din afara țării pentru a realiza mezeluri sau brânzeturi, fie se foloseau denumiri cunoscute pentru produse, dar nu respectau rețetele tradiționale.

Conform datelor de pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR), sunt înregistrate peste 770 de produse tradiționale românești din categorii precum dulciuri, brânzeturi, produse de panificație, preparate din pește sau mezeluri. Produsele trebuie să fie alimentare, fabricate pe teritoriul național și pentru care se utilizează materii prime locale, nu are în compoziția lui aditivi alimentari, sunt realizate după o rețetă tradițională. Totodată, produsele care vor să primească această „stampilă“ trebuie să aibă un mod de producție și/sau de prelucrare și un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de alte produse similare aparținând aceleiași categorii.

De exemplu, producătorii au înregistrat produse precum Urdă Viofanny (Botoșani), Pâinea lui Cuza (Vrancea), Telemea de capră transilvăneană din Moiad (Sălaj), Poale-n brâu de Tocileni (Botoșani), Zacuscă bănățană din vinete (Caraș-Severin) sau plăcintă întinsă de Turnu (Arad).

Pe de altă parte, mulți producători își încearcă norocul la târguri internaționale, promovarea la acest tip de evenimente fiind de multe ori susținută din bugetul de stat. De exemplu, la târgul internațional Anuga din Germania participă anual câțiva zeci de producători locali, mulți dintre ei având în portofoliu produse tradiționale.