Prima bază de date din România despre populația Transilvaniei, începând cu 1850, realizată de Universitatea "Babeș-Bolyai”

Vlad Popovici, asistent cercetare la Centrul de Studiere a Populației din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX, că în cadrul proiectului colectarea datelor se face din registrele parohiale de stare civilă ale diferitelor culte din regiune, în care sunt trecute nașterile, botezurile, logodnele și decesele.

“Proiectul «Baze de date ale populației istorice din Transilvania» este finanțat printr-un grant al Guvernului Norvegiei de 650.000 de euro, iar în acesta vor fi cuprinse persoanele care au trăit în regiune între 1850 și 1914. Este prima astfel de bază de date care se realizează în România, iar colectarea informațiilor se face din registrele parohiale de stare civilă ale diferitelor culte din regiune, aflate în arhive, în care sunt trecute nașterile, botezurile, logodnele și decesele”, a spus Popovici.

Populația estimată din Transilvania pentru intervalul 1850 – 1914 depășea cinci milioane de persoane.

“Strângem date de la toate confesiunile și de la toate etniile chiar dinainte de 1850. Pentru fiecare etnie avem mai multe confesiuni. Pentru români avem ortodocși și greco-catolici, pentru maghiari avem reformații calvini, dar și unitarieni, catolici, luterani, avem germani, care sunt luterani, dar și catolici, avem evrei, armeni sau greci. Registrele sunt scrise în românește, cu litere chirilice, în maghiară sau germană. Toate registrele se digitizează, foile sunt scanate și fotografiate, și vor putea fi disponibile pe un site”, a subliniat Popovici.

Cercetarea se desfășoară în zece județe din Transilvaniei: Brașov, Hunedoara, Alba, Cluj, Mureș, Harghita, Covasna, Bistrița-Năsăud, Sibiu și Sălaj.

Vlad Popovici a adăugat că, pe măsură ce vor fi epuizate registrele parohiale, cercetătorii vor trece și la consultarea altor surse, precum registrele fiscale, pentru identificarea tuturor persoanelor, în condițiile în care “de fiscalitatea austriacă nu scăpa nimeni”.

“La final, rezultatele pot fi folosite și la aflarea arborelui genealogic al unor locuitori din Transilvania, care este produsul cu cel mai mare impact la public. Astfel, o persoană originară din microzonele cercetate din Transilvania, își va putea face arborele genealogic, având o informație primară măcar despre bunici. Va putea găsi pe site-ul bazei de date numele localității și numele persoanei. Aplicația va fi gratuită pentru obținerea arborelui genealogic”, a explicat cercetătorul Centrului de Studiere a Populației.

De asemenea, baza de date va putea fi folosită și la realizarea unor analize transgeneraționale, respectiv din registrele parohiale se vor putea extrage date privind cauzele morții unor persoane, pe o anumită microzonă, pe o perioadă de 100 de ani.

“Urmează posibilitatea realizării unor studii demografice sau a unora despre migrația populației. Vom avea o bază de date pentru studierea moașelor, una cu preoții care activau în Transilvania sau numai despre o anumită confesiune religiosă”, a spus Popovici.

Acesta a adăugat că în registrele parohiale a întâlnit și situații în care sunt porțiuni de pagini rupte sau în care cerneala este ștearsă, iar scrisul nu mai este lizibil.

“Preoții din parohii completau datele în registrele parohiale scriind cu cerneală și folosind pene de gâscă. Avem și formulare de logodnă numite «Buna învoială». În Transilvania registrele parohiale de stare civilă au înregistrări oficiale până în 1895, după care a intrat în vigoare, în Ungaria, legislația actelor civile, care preciza că nașterile, căsătoriile și decesele se înregistrau la primării”, a mai arătat Popovici.

Proiectul derulat de Centrul de Studiere a Populației din cadrul UBB Cluj-Napoca va dura trei ani, iar primele rezultate vor putea fi cerute de cei interesați în primul trimestru al anului 2015.