Prețul aurului a crescut de cinci ori în ultimii zece ani. Se mai vând bijuteriile?

“M-am mutat în Centrul Istoric când am renunțat la magazinul de pe Calea Victoriei”, spune bijutierul David Sandu, din micul său atelier unde l-a mutat recesiunea. Se întâmpla în 2010 când, la un an de la începerea crizei, rămăsese singurul magazin deschis pe o distanță de jumătate de kilometru. Sandu își amintește și acum spațiile goale din zona bisericii Amzei – “cu ziare în vitrine și numere de telefon pentru închiriere” – care l-au făcut să nu mai aibă clienți pentru bijuteriile sale și să nu mai poată suporta o chirie de aproape 100 de euro pe metru pătrat. Proiectul său a pornit în 2005 prin deschiderea primului proiect de bijuterii de autor sau, după cum îl numește el, un act de pionierat. Imediat după startul crizei, pragul i-l mai treceau doar clienții fideli, iar vânzările au scăzut peste noapte cu 70%. Soluția pentru antreprenor a fost cea a comenzilor speciale, venite din partea clienților cu venituri peste medie.

În tot acest context, breasla bijutierilor nu a fost ajutată de evoluția cotațiilor la aur. Creșterea valorii materialului și, deci, a prețului final către consumator a blocat cererea. Inginerul Florin Zamfir de la casa de bijuterii Cip Zet susține că dacă vânzările ar fi scăzut la jumătate ar fi fost bine, dar numai anul acesta a mărit prețurile cu 40%, iar numărul solicitărilor a scăzut semnificativ. “Am simțit blocajul și o văd cu certitudine în toate statisticile breslelor organizate”, spune și David Sandu. După el, dacă prețurile continuă să crească, bijutierii vor fi excluși din joc, pe piață urmând a rămâne doar ceasornicarii și bijutierii de lux sau cei care tranzacționează aurul pe bursă.

Interesant este că, mai nou, argintul e denumit noul aur. Dacă doar în ultimul an, aurul s-a apreciat cu mai bine de 50%, argintul și-a dublat valoarea. Totuși, la nivel cantitativ cererea rămâne favorabilă aurului, dar asta nu neapărat în favoarea bijutierilor. În condițiile creșterii cotațiilor, tot mai mulți clienți optează pentru argint și argentium, un argint special aliat cu germaniu care nu oxidează. Chiar și în domeniul bijuteriilor de autor, Sandu a sesizat o orientare către produsele cu preț mai mic. De la un preț de 480-550 de euro, plătit în medie pentru o bijuterie, a scăzut acum la 300-350, pentru obiectele de argint. În schimb, la aur s-a remarcat o creștere, dat fiind că e perceput tot mai mult ca investiție. “Solvabilitatea contează acum mai mult, indiferent de valoarea culturală a obiectului. Chiar dacă nu într-un mod explicit, clienții aleg 18 karate în loc de 14, pentru că ulterior cel dintâi se vinde mult mai ușor și la un preț mai bun”, explică bijutierul.

Karl Heinz, președintele Patronatului Bijutierilor din România, explică pentru BUSINESS Magazin că piața românească avea specificul de a vinde în cea mai mare parte aur, dar acum se observă o migrație tot mai mare către argint. La nivel de metale solicitate, dacă în 2007 trei sferturi din piață însemna aur, astăzi argintul deține mai bine de jumătate din vânzări. Deși prețul argintului a crescut de zece ori în ultimul deceniu, diferența de preț rămâne importantă între cele două metale (circa 900 de euro/kg în cazul argintului, față de 40.000 de euro/kg în cazul aurului).