Președintele Bulgariei și-a exercitat dreptul de veto și a respins noua lege anticorupție cerută de CE: Nu permite investigarea eficientă a rețelelor de corupție

“Consider că legea adoptată nu numai că nu creează un temei juridic adecvat pentru combaterea corupției, ci va face dificilă lupta împotriva acesteia”, a spus Radev, care este președinte din noiembrie 2016.

În argumentația pentru veto, președintele Bulgariei a specificat că proiectul de lege este inadecvat pentru scopul propus și compromite principiile de bază consacrate în Constituție și în tratatele internaționale la care Bulgaria a aderat.

Măsurile din lege, aprobate în urmă cu două săptămâni, includ crearea unei unități speciale anticorupție, menită să investigheze persoanele care ocupă funcții înalte în aparatul de stat, să verifice bunurile acestora și să depisteze conflictele de interese.

Rumen Radev a luat această decizie la doar o zi după ce Bulgaria, țara cea mai săracă din Uniunea Europeană, a preluat timp de șase luni președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când statul balcanic are acest rol, de la aderarea din 1 ianuarie 2007.

Bulgaria a înregistrat progrese slabe în privința combaterii corupției și a crimei organizate, iar Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri regimul de la Sofia pentru că nu a anchetat și condamnat oficiali corupți.

Conform raportului privind progresele înregistrate de Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul justiției, Sofia a progresat în privința recomandărilor, dar există reforme întârziate în lupta împotriva corupției. O nouă evaluare va avea loc la finalul anului 2018.

Potrivit organizației Transparency International, Bulgaria este cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană, urmată de România.