Premisele iernii: pndemie, creșteri de prețuri petru gaze, energie și alimente

Până când COVID-19 va înceta să mai fie o pandemie, aproape toată lumea va fi, fie vaccinată, fie va fi trecut prin boală, sau amândouă, după cum scrie Bloomberg.

Însă până atunci va fi o iarnă scumpă. Iar cu timpul cicatricile lăsate în urmă în economia mondială de către coronavirus vor deveni mai evidente. Una este tendința corporațiilor de a inversa mondializarea și de a regionaliza lanțurile de producție, acolo unde se poate. Acest lucru ar însemna mai multă bătaie de cap cu penuria de forță de muncă și prețuri mai mari. Și poate și un gram în plus de protecționism.

În așteptarea iernii, guvernele și oamenii gospodari își fac rezerve de combustibil, lemn în economiile emergente, gaze în majoritatea țărilor. Lemnul, chiar și cel pentru ars în sobă, s-a scumpit odată cu creșterile de prețuri ale materialelor de construcții. Însă în SUA și Canada, unde se duce o mare parte din lemnul pentru construcții exploatat în Europa, prețurile au început s-o ia în jos atât de repede încât unele fabrici de procesare au fost nevoite să reducă producția. Unii analiști cred că pe continentul nord-american lemnul pentru construcții se va ieftini până la nivelurile de dinainte de criză într-un an.

Piața europeană probabil că va urma aceeași traiectorie. Analiștii de la ING prognozează că prețurile materialelor de construcții vor rămâne ridicate până cel puțin la mijlocul anului viitor. Materiale de construcții mai scumpe înseamnă și locuințe mai scumpe și, inevitabil, chirii mai mari. La acestea s-ar adăuga și întreținerea mai scumpă.

Gazele naturale se îndreaptă spre cele mai mari prețuri din ultimii 13 ani, scrie CNBC. Aceasta în SUA, care exportă acest tip de combustibil. Pentru Europa, o serie de analize avertizează asupra unui șoc pe piața energiei. Gazele sunt folosite în Europa pentru a face tranziția de la energia poluantă, obținută prin arderea cărbunelui, la cea verde. Însă cele mai multe state membre ale UE sunt dependente de importurile din alte țări, cum ar fi Rusia, Norvegia, Azerbaidjan și țări nord-africane.

Din cauza boomului cererii care a venit odată cu relansarea economică din pandemie, prețurile spot ale gazelor naturale pentru Europa sunt de cinci ori mai mari decât erau acum un an. La explozia cotațiilor contribuie și refuzul sau imposibilitatea, Rusiei de a majora livrările. Rusia este principalul furnizor. Dacă iarnă va fi deosebit de rece sau de lungă, prețurile, deja uriașe, se vor mări și mai mult, arată The Wall Street Journal. Iar odată cu gazele se va scumpi toată energia. Dar poate până la urmă rușii vor exporta mai mult, ori vântul va fi favorabil energiei eoliene. Sau poate iarna va fi mai blândă ca de obicei.

Rezervele europene de gaze sunt la 70% din capacitate, sub cota normală pentru această perioadă. Când energia se scumpește, se scumpește tot, inclusiv mâncarea. Prețurile alimentelor au început să crească odată cu relansarea economiei, dar la acest lucru au contribuit și condițiile meteo nefavorabile agriculturii, cum ar fi seceta. Marii producători de cereale, printre care Rusia, sunt în plin sezon de recoltare, însă cu toate acestea piața nu are suficientă ofertă. Chiar și în Rusia prețul grâului a crescut.

În aceste condiții, Italia se pregătește de inflație la paste, adică specialități italiene pe bază de făină, mai scumpe. Italia este cel mai mare importator de grâu din UE. S&P Global estimează că în Franța, de asemenea un mare importator de cereale, pastele se vor scumpi cu 10-20%. Veștile nu sunt bune nici pentru națiunile care mănâncă multă pâine. Pe de altă parte, răspândirea pestei porcine în UE va limita exporturile de carne de porc în afara Uniunii, ceea ce va crea surplus de producție și prețuri mai mici.

Odată cu pandemia a crescut și cererea pentru produse electrocasnice și electronice. Dacă la aceasta se adaugă și perturbările în lanțurile de aprovizionare create de penuria de cipuri și de containere de transport, se creează premisele pentru scumpiri. Prețurile mai mari s-ar putea să nu fie prea evidente, însă, spun analiștii, este probabil că promoțiile să fie mai puțin impresionante. Criza de semiconductoare, de cipuri, afectează semnificativ acum producția de autovehicule. Ola Kallenius, președintele Daimler, un mare producător auto german, crede că problema va persista și în 2022, posibil și în 2023. Scott Price, președintele UPS International, o subsidiară a uneia dintre cele mai mari companii de curierat din lume, a avertizat că actualele întreruperi de pe lanțurile de aprovizionare vor face ca operațiunile de producție și asamblare să devină mai regionale, scrie Financial Times. Acest lucru se traduce prin cicatrici de durată lăsate în globalizare de multinaționalele care fug acum de lanțurile de aprovizionare supratensionate.

Price se așteaptă ca fabricile din Asia, care de obicei produc bunuri pentru vânzare în Vest, să se reorienteze către piețele regionale. Acest lucru va fi evident în 5-10 ani. Rămâne, de asemenea, problema datoriilor cu care s-a făcut relansarea economică și prin care sunt asigurate în prezent de către state veniturile afacerilor și salariaților loviți de pandemie. De obicei, datoriile sunt suportate de generațiile viitoare. Când se va termina pandemia? Poate când 95% din populație va deveni imună, prin boală sau prin vaccinare. De aceea, campaniile de imunizare sunt esențiale. Și tot de aceea pandemia va dura mai mult în unele state și mai puțin în altele.