Predicții pentru Nobel 2015: Tehnologia de editare a genelor, printre marii favoriți

Aceste predicții de dinainte de premiile Nobel, anunțate marți, au fost realizate de divizia Intellectual Property & Science (IP&S) de la Thomson Reuters, grupul care deține și agenția de presă Reuters. Începând din 2002, analiza Thomson Reuters a prezis cu acuratețe 37 de savanți care au devenit apoi laureați ai premiilor Nobel, deși acest lucru nu s-a întâmplat întotdeauna în anul în care a fost publicată cercetarea respectivă.

IP&S, care vinde baze de date, își construiește previziunile pe numărul care definește frecvența cu care opera unui savant este citată de alți cercetători în articole și recenzii publicate.

Astfel de referințe reflectă influența unui studiu, dar pot fi utilizate și pentru a măsura notorietatea unui savant. Și, întrucât propunerile la premiul Nobel sunt făcute de foști câștigători și de oameni de știință de vârf, reputația contează.

Printre câștigătorii prevestiți la premiul Nobel pentru chimie se află Emmanuelle Charpentier, de la Helmholtz Center for Infection Research din Germania, și Jennifer Doudna, de la Universitatea California, Berkley, din Statele Unite. Ele au fost alese pentru dezvoltarea metodei CRISP-Cas9 în domeniul editării genomului.

Tehnologia a luat prin surprindere domeniul biologiei, generând lupte acerbe pentru obținerea unor patente între diverse start-up-uri și universități, dar și dezbateri aprinse despre natura etică a potențialului său de modificare a embrionilor umani.

Din acea listă lipsește însă Feng Zhang, cercetător la MIT-Harvard Broad Institute, care deține un patent extins asupra acestei tehnologii în Statele Unite, dar care face în prezent obiectul unui proces în justiție. Christopher King, analist la IP&S, spune că este conștient de pretențiile pe care Zhang le are asupra acestei tehnologii, dar referințele din presa științifică nu se ridică la nivelul necesar pentru o propunere la Nobel.

Printre ceilalți concurenți la premiul Nobel pentru chimie, care va fi atribuit pe 7 octombrie, la Stockholm, se află John Goodenough, de la Universitatea Texas din Austin, și Stanley Wittingham, de la Universitatea Binhamton din New York, pentru cercetările lor ce au vizat dezvoltarea bateriilor pe bază de ioni de litiu.

În cursă se mai află Carolyn Bertozz, de la Universitatea Stanford, pentru contribuțiile sale din domeniul “chimiei bioortogonale”, care se referă la reacțiile chimice din celule vii și organisme.

Pentru premiul Nobel pentru medicină, ce va fi anunțat pe 5 octombrie, Thomson Reuters i-a ales pe Kazutoshi Mori, de la Universitatea Kyoto, și Peter Walter, de la Universitatea California din San Francisco. Cei doi savanți au arătat că un anumit mecanism – răspunsul la proteinele depliate (UPR) – acționează ca “un sistem de control al calității” în interiorul celulelor, hotărând dacă o celulă deteriorată va trăi sau va trebui să moară.

Alți concurenți sunt Jeffrey Gordon, de la Universitatea Washington din St. Louis, care a evidențiat relația ce există între dietă, metabolism și microbiii care trăiesc în intestinul uman.

IP&S a ales și un trio de cercetători – Alexander Rudensky, de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, Shimon Sakaguchi, de la Universitatea Osaka, și Ethan Shevach, de la National Institutes of Health – pentru descoperiri ce au legătură cu celulele imunitare, celulele T și factorul care le reglementează, Foxp3.

Pentru premiile Nobel pentru fizică și economie, ce vor fi anunțate pe 6 octombrie, respectiv 12 octombrie, Thomson Reuters prevede că vor câștiga savanții care au contribuit la realizarea laserelor cu raze X și pentru studii care au explicat impactul avut de deciziile politice asupra pieței muncii și a cererii de consum.

Internauții pasionați de știință pot să completeze propriile predicții în secțiunea “People’s Choice” de pe site-ul StateOfInnovation.com, administrat de Thomson Reuters.