Povestea uneia dintre cele mai vechi afaceri românești. Ce producea acum 185 de ani, când a fost înființatã, și ce produce în zilele noastre

Gabriel Stanciu conduce de peste un deceniu Pehart Group, una dintre poveștile românești de succes, cu ecou peste granițe. În acest timp spune că nu a dus lipsă de provocări, dintre cele mai recente fiind actuala criză sanitară, care a venit cu o multitudine de schimbări. Cum a evoluat compania în cele aproape două secole de activitate?

Cu o istorie de 185 de ani, Pehart Group se numără printre businessurile cu o tradiție îndelungată în România, avându-și rădăcinile în anul 1837, când a fost înființată prima fabrică de hârtie din Sebeș (județul Alba), „un simbol al industrializării abia începute la noi”, după cum povestește Gabriel Stanciu, general manager, Pehart Group. În 1912, unitatea devenise deja cel mai mare producător de hârtie din țară. În perioada ce a urmat instaurării regimului comunist și până în 1990, Pehart a avut o producție foarte diversificată – de la hârtie de scris, indigo, registre, până la cofraje, hârtie de împachetat sau foi de țigarete. În 2005, fabrica a fost preluată de un antreprenor român din Dej, județul Cluj, și de Banca Europeană pentru Dezvoltare Regională. În același an, este lansat pe piață brandul Pufina, „unul dintre cele mai populare din România și la ora actuală”.

Doi ani mai târziu, fabrica Pehart din Sebeș este retehnologizată, cu linii de producție noi pentru role Jumbo, hârtie igienică și prosoape de bucătărie. În 2012 se pune piatra de fundație pentru nouă fabrică din Dej, care e gata trei ani mai târziu. „Există aici o linie de producție pentru role Jumbo, dar și două linii de producție pentru hârtie igienică și prosoape de hârtie”, spune Stanciu. În vara anului 2015 compania atinge o nouă bornă: încheierea unui parteneriat cu fondul de investiții Abris Capital Partners, care achiziționează 55% din Pehart Grup, procesul de preluare fiind finalizat doi ani mai târziu. „În 2015 am demarat o campanie puternică de relansare a brandurilor proprii (Pufina și Alint) și am încercat să acoperim un procent cât mai mare din cerințele pieței de marcă proprie”, continuă executivul.

După încă un an, fabrica din Dej a fost dotată cu două linii noi de producție de șervețele și batiste de hârtie, iar în 2021 compania a inaugurat o altă linie de producție la Sebeș. În 2020, ultimul an pentru care există date publice pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 545,7 milioane de lei. În prezent, Pehart Group, care are în portofoliu trei branduri proprii, exportă produsele în 18 țări din Europa, funcționând cu o echipă de 600 de angajați. Cele două fabrici ale grupului au o capacitate de procesare a produselor finite de 75.000 de tone, producând anual 100.000 de tone de hârtie tissue.

De-a lungul anilor de activitate în rolul actual, provocările au fost și sunt multiple, spune Gabriel Stanciu. Una dintre ele a fost modernizarea fabricilor, compania făcând deja investiții în acest sens, în tehnologie și în clădiri. Modernizarea liniilor de producție existente și dotarea acestora cu tehnologii noi au presupus, în ultimii ani, investiții de 36,7 milioane de euro, numai noua linie de producție „înghițind”, doar anul trecut, 10 milioane de euro. Despre actuala criză sanitară, executivul spune că pandemia de COVID-19 „ne-a pus în față diverse provocări la nivelul companiei și, cel puțin la început, a trebuit să găsim soluții pentru mai multe tipuri de probleme”.

„Ultimii ani de pandemie sunt o adevărată provocare indiferent de mediul de activitate, în principal din cauza lipsei de predictibilitate.” Potrivit lui, siguranța angajaților a fost prima prioritate, așa că a fost necesară o regândire a modului în care se desfășoară munca, astfel încât să se asigure că se poate menține un flux coerent de producție, cu asigurarea distanțării și respectarea celorlalte reguli de siguranță. „Am făcut tot ce am putut pentru a limita rata îmbolnăvirilor, care ar fi putut crea o reală criză de personal. Specialiștii în industria hârtiei sunt greu de găsit, în general îi formăm noi, așa încât sănătatea personalului este foarte prețioasă.” O altă provocare în primele luni de la debutul pandemiei spune că a fost cererea extrem de ridicată de pe piață, pe care o descrie drept o necesitate artificială, provocată mai mult de panică.

„A fost necesară o reorganizare a producției și logisticii ca să acoperim consumul ridicat din acea perioadă. Fabricile noastre din Sebeș și Dej au lucrat la capacitate maximă ca să poată acoperi cerințele pieței, dar acum pot spune că lucrurile au intrat într-o relativă normalitate.” Cât privește 2021, acesta a fost, potrivit lui Stanciu, un an dinamic, care le-a așezat în față provocări multiple. „Prețul materiilor prime pur și simplu a explodat, la fel ca și costul energiei – în condițiile în care industria hârtiei este un mare consumator. Aceste evoluții vor influența cifrele de business, însă estimăm că veniturile vor crește datorită preluării parțiale a inflației în prețul de vânzare al produselor.”

Anul acesta, reprezentanții companiei și-au propus să continue investițiile în planul de dezvoltare al companiei pe piața internă, urmărind totodată o consolidare a poziției Pehart și în raport cu jucătorii de pe piața europeană de profil. „Am investit în tehnologii care cresc calitatea produselor noastre la nivel premium și care sunt și prietenoase cu mediul. Sustenabilitatea este una dintre preocupările noastre principale, așa încât încercăm mereu noi soluții – ambalaje dintr-o combinație de hârtie și bioplastic sau înlocuirea adezivului cu apă în procesul de lipire a hârtiei sunt doar două exemple pe care vi le pot oferi în acest sens. Pe lângă modalitățile clasice, le folosim și pe acestea pe noua linie de producție de la Sebeș.”

Pe termen scurt și mediu, executivul are în vedere extinderea pe plan internațional, în regiune, pentru brandurile companiei. Se uită, de asemenea, la oportunități de dezvoltare de noi produse și intarea pe noi piețe. „Totodată, unul dintre obiectivele noastre este eficientizarea energiei, inlusiv căutarea de soluții fezabile pentru introducerea energiei verzi.” De-a lungul anilor de activitate profesională, Gabriel Stanciu spune că a pus calitatea și oamenii pe primul loc și consideră că decizia de a investi în aceste două componente a fost una dintre cele mai bune.

Executivul este de părere că, deși cuvântul „greșeală” are în general o conotație negativă, nu există lecții mai eficiente decât cele pe care le învățăm din greșeli. „Acestea pot să devină până la urmă un factor de creștere, de dezvoltare.” În cariera pe care a construit-o până în prezent, lecțiile importante spune că au fost numeroase și se așteaptă să mai fie încă multe de parcurs. „Consider că aceste lecții sunt parte a formării noastre. Imediat ce plecăm de pe băncile școlii, de-a lungul întregii cariere învățăm despre importanța echipei, despre îndrăzneala stabilirii unor obiective ambițioase și despre faptul că perfecționarea este un proces continuu, care nu se termină niciodată.”

În acest timp spune că nu a avut un mentor, însă pe parcursul anilor s-a intersectat „cu mulți oameni de valoare” de la care a învățat câte ceva. Pe tinerii aflați la începutul carierei îi sfătuiește să iubească ceea ce fac sau să facă ceea ce iubesc. „Acesta cred că este unul dintre secretele succesului în carieră, indiferent în ce domeniu ai munci. Când îți place ceea ce faci, poți să muncești mult mai mult fără să ți se pară că faci vreun efort.

Și, bineînțeles, ești mult mai inspirat.” În ceea ce îi privește pe actualii membri ai echipei, dar și pe alți potențiali candidați, executivul apreciază dorința de a învăța și de a se perfecționa. „După cum spuneam, ne formăm singuri specialiștii, iar cei care într-adevăr vor să învețe au de la cine. Ne place să credem că la Pehart există respect atât pentru colegi, cât și pentru munca pe care o facem. Și suntem convinși că toate aceste lucruri influențează nu doar atmosfera dintr-o companie, reputația ei, ci și profitabilitatea.”

Printre lucrurile pe care spune că i-ar fi greu să le tolereze la un angajat se numără hărțuirea, corupția sau discriminarea. Executivul deține funcția actuală de mai bine de 12 ani, alăturându-se companiei în toamna anului 2009. Anterior, a deținut mai multe roluri de conducere în cadrul Tipoflexo și Imoinvest, după cum arată profilul său de LinkedIn. Absolvent al Facultății de Instalații București, unde s-a calificat ca inginer, și al unor cursuri de management și marketing în cadrul The Open University & CODECS, el și-a început cariera în cadrul Tymbark Maspex România, după cum indică aceeași sursă.