Home › Actualitate › Povestea tinerei care a creat o afacere...
Actualitate

Povestea tinerei care a creat o afacere după programul de muncă și care acum merge la serviciu doar de plăcere

„Muncesc, în medie, aproximativ opt-nouă ore pe zi, uneori mai puțin. Au existat perioade diferite, iar flexibilitatea aceasta m-a ajutat în timpul doctoratului. Unii clienți au înțeles, alții au renunțat la colaborare. Inevitabil, faci un compromis undeva.” Pentru Lavinia Iancu,…

Povestea tinerei care a creat o afacere după programul de muncă și care acum merge la serviciu doar de plăcere
Povestea tinerei care a creat o afacere după programul de muncă și care acum merge la serviciu doar de plăcere · Foto: Business Magazin
„Muncesc, în medie, aproximativ opt-nouă ore pe zi, uneori mai puțin. Au existat perioade diferite, iar flexibilitatea aceasta m-a ajutat în timpul doctoratului. Unii clienți au înțeles, alții au renunțat la colaborare. Inevitabil, faci un compromis undeva.”

Pentru Lavinia Iancu, granița dintre statutul de angajat și cel de antreprenor s-a mutat de mai multe ori în ultimii opt ani. Uneori, jobul a avut ponderea mai mare. Alteori, businessul a trecut în prim-plan. Astăzi, agenția pe care a fondat-o în 2018 generează aproximativ 90% din veniturile sale, însă a păstrat și activitatea universitară, chiar dacă aceasta nu îi aduce câștiguri comparabile. Motivul ține mai puțin de siguranța unui salariu și mai mult de libertatea de a construi un portofoliu de roluri, colaborări și surse de venit.

Povestea a început în 2018, când avea 26 de ani, lucra ca social media manager pentru Altex și tocmai își cumpărase un apartament în București. A aplicat, fără ajutorul unui consultant, la programul Start-Up Nation și a înființat SUSTENOBIL PR/ODUCTION, o agenție de PR, project management și product management. Nu a obținut finanțarea, dar a rămas cu firma, iar în 2019 au apărut primele colaborări derulate în paralel cu jobul din corporație. La finalul aceluiași an lucra în employer branding la Carrefour și a participat la „Imperiul leilor” cu ReFEEL App, o aplicație gândită inițial pentru a le aduce studenților plecați la facultate pachetele trimise de acasă. Nu a obținut nici atunci finanțare, însă apariția televizată i-a adus vizibilitate și două contracte noi. Cum perioada de angajare se apropia de final, a trebuit să aleagă între un nou job și antreprenoriatul full-time. Avea deja trei clienți, suficienți pentru a se întreține, așa că în februarie 2020 a decis să își asume independența. O lună mai târziu, România intra în lockdown. „Am supraviețuit, fizic și financiar.” În 2021 s-a înscris la doctorat la Academia de Studii Economice din București, iar ulterior a început să predea la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori. Un an maitârziu  a fost invitată să predea și la SNSPA, la masteratul de Managementul Proiectelor, program pe care îl absolvise anterior. A continuat în paralel colaborările prin firmă și a lucrat timp de trei ani într-un proiect de cercetare al ASE. „Dacă am învățat ceva, este că trebuie să ai mai multe surse de venit. Am ajuns astfel să am un mix de joburi și colaborări, pentru că viața este imprevizibilă.” Momentul în care și-a asumat pe deplin identitatea de antreprenoare a venit după participarea la „Imperiul leilor”. În realitate, primele încercări apăruseră mult mai devreme: în liceu își crease un blog pe care relata despre evenimente culturale, iar ulterior începuse să administreze pagini de social media pentru diferite branduri. Apariția televizată și primele contracte recurente au transformat însă proiectele disparate într-un business.

Cum arată agenda unei zile obișnuite pentru tine, de la prima oră până seara?

Îmi place să cred că am deprins anumite abilități la masteratul de Managementul proiectelor, unde acum și predau: planificare, implementare și raportare. În general, joburile vând timp, în timp ce colaborările vând un rezultat, un livrabil. Acolo unde am constrângeri de timp, le respect, iar de restul proiectelor mă ocup seara sau în weekend. Sunt perioade în care trebuie să prioritizez foarte atent. Când lucram cu fonduri europene și trebuia să pregătesc rapoarte, începeam cu mult timp înainte, astfel încât să respect termenele. Când sunt în sesiune și trebuie să corectez planuri de afaceri de câteva zeci de pagini fiecare, știu că trebuie să blochez o săptămână sau mai multe weekenduri. Muncesc, în medie, aproximativ opt-nouă ore pe zi, uneori mai puțin. Au existat perioade diferite, iar flexibilitatea aceasta m-a ajutat în timpul doctoratului. Unii clienți au înțeles, alții au renunțat la colaborare. Inevitabil, faci un compromis undeva. Pentru mine a fost foarte important să investesc în software care să îmi ușureze munca: instrumente bazate pe inteligență artificială, chiar înainte ca ChatGPT să devină popular, și soluții de raportare. Unul dintre lucrurile pe care mi le permit ca antreprenor este să investesc direct în instrumente care îmi fac munca mai eficientă și mai plăcută, fără trasee lungi de aprobări.

Câți bani îți aduce astăzi businessul comparativ cu salariul și cât de important mai este salariul pentru siguranța ta financiară?

Astăzi, businessul îmi aduce aproximativ 90% din venituri. Unele sunt încasate prin firmă, iar altele ca persoană fizică, în funcție de specificul colaborării. Salariul îmi asigură o plasă de siguranță pentru cheltuieli, dar lucrez și la construirea unor venituri pasive, astfel încât să am libertatea de a face ceea ce îmi place. Predatul în învățământul universitar, de pildă, nu generează venituri mari în România atunci când ești cadru didactic asociat, plătit cu ora. Îmi face însă plăcere, așa că îmi permit să continui această activitate când celelalte cheltuieli sunt acoperite.

Care este cel mai dificil lucru atunci când ești în același timp angajată și antreprenoare și care este prețul pe care îl plătești pentru această dublă viață profesională?

Uneori am fost mai mult angajată și mai puțin antreprenoare, alteori am fost mai mult antreprenoare decât angajată. Depinde de calendar și de colaborări. Unele roluri sunt full-time, altele part-time, flexibile sau organizate în jurul unui proiect. Nu cred că trebuie să clarificăm întotdeauna doar eticheta de „angajat” sau „antreprenor”, ci mai ales tipul de activitate și de colaborare. Există businessuri construite pentru a susține stilul de viață al antreprenorului, fără obiectivul de a deveni start-upuri scalabile. Există soloprenori, freelanceri și profesioniști care lucrează pe proiecte. Antreprenoriatul include modele foarte diferite. Prețul pe care îl plătești este supraaglomerarea programului, sacrificarea timpului personal și stresul. Există permanent o tensiune între a fi reactiv, pentru a răspunde lucrurilor urgente, și a rămâne proactiv, pentru a construi ceea ce îți dorești pe termen lung.

Ai simțit vreodată că jobul împiedică businessul să crească sau, dimpotrivă, că stabilitatea oferită de salariu îți permite să iei decizii mai bune ca antreprenor?

Jobul poate fi, în funcție de etapă, un lucru necesar sau o frână. Depinde de vârsta și experiența antrepre­norului, de oportunitatea de piață, de contextul economic și de țara în care operează. La început, te poate ajuta să pui businessul pe picioare. Ulterior, îți poate limita timpul și ritmul de creștere. După șocurile economice și geopolitice din ultimii ani, cred într-un mix între cele două: antreprenoriat și roluri de angajat, piață locală și internațională, servicii adaptate cererii și modele de business care nu depind de o singură cate­gorie de clienți. Eu nu am reușit să scalez agenția în forma în care mi-am imaginat inițial. La un moment dat, a trebuit să reduc dimensiunea businessului și să revin la un model de soloprenor. Costurile ridicate, bugetele limitate ale clienților și instabilitatea din ultimii ani fac dificilă construirea unei echipe permanente.

Ce ar trebui să se întâmple pentru ca antreprenoriatul part-time să devină din nou full-time? Există un prag concret – de venituri, profit sau dimensiune a businessului – la care ai renunța la celelalte roluri?

Dincolo de indicatorii financiari ai businessului, trebuie să ne uităm și la contextul de viață al persoanei. Eu eram singură când am înființat firma și am avut experiențe care m-au învățat că nici jobul nu este complet sigur. Atunci când vânzările unei companii scad, pot apărea restructurări și disponibilizări. Decizia depinde și de tipul afa­cerii: servicii, producție sau comerț. De multe ori, oamenii încep prin prestarea unor servicii, pentru că bariera de intrare și investiția inițială sunt mai reduse, apoi reinvestesc în producție, comerț sau diversificare. Unii consultanți recomandă renunțarea la job atunci când businessul produce de cel puțin trei ori valoarea salariului. Nu cred însă că există o rețetă universală. Situația unui freelancer sau a unui soloprenor este diferită de cea a unui antreprenor cu angajați, care trebuie să susțină costuri mai mari pentru a putea crește. Profitul, veniturile și cheltuie­lile depind de tipul businessului, de piață și de apetitul pentru risc al fiecărei persoane. Poți intra în antreprenoriat în multe moduri: îți înființezi propria companie, cumperi sau devii asociat într-o firmă, atragi finanțare, dezvolți o franciză ori construiești un produs. Sunt prea multe variabile pentru o singură rețetă. Dar, dacă simți că acest drum ți se potrivește, mai devreme sau mai târziu vei încerca.

→ Lavinia Iancu a fondat în 2018 SUSTENOBIL PR/ODUCTION, agenție care oferă servicii de PR, project management și product management pentru proiecte derulate în peste 20 de țări de pe patru continente.

→  Businessul generează venituri anuale de aproximativ 60.000-70.000 de euro și reprezintă în prezent circa 90% din veniturile totale ale fondatoarei.

→  Agenția a avut un angajat timp de doi ani și a lucrat cu mai mulți colaboratori. În prezent, Lavinia Iancu conduce businessul în regim de soloprenor.

→  În următorii doi ani, își propune să lanseze SUSTENOBIL App, un proiect tehnologic dezvoltat pornind de la cercetarea realizată în timpul doctoratului și gândit ca un hub dedicat sustenabilității.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 29 lei / lună
Numărul curent · Nr. 1040 (31/2026)
★ Cele mai citite