Povestea managerului român care conduce operațiunile Philips Healthcare în România și alte opt țări

RECENT, GIGANTUL OLANDEZ PHILIPS ȘI-A MUTAT SEDIUL DIVIZIEI DE HEALTHCARE DIN EUROPA DE SUD-EST LA BUCUREȘTI, acolo de unde Alexandru Popescu a devenit responsabil pentru coordonarea și dezvoltarea businessului în nouă state din regiune. Anterior, deciziile legate de regiune în cadrul diviziei se luau la Zagreb, iar mutarea centrului de greutate la București face parte dintr-o strategie mai amplă a Philips, aceea de a se concentra pe consolidarea poziției pe segmentul de healthcare. “România este a doua țară ca importanță din regiune pentru Philips având în vedere populația și potențialul imens de dezvoltare”, spunea Alexandru Popescu într-un interviu acordat la patru zile de la preluarea mandatului.

Popescu (40 de ani) vine cu o experiență de aproape 15 ani în industria de sănatate pe care și-a clădit-o în cadrul unor companii precum Medicover, Euromedic, Regina Maria, iar cel mai recent Amethyst, un proiect pornit din România și extins în regiune. Este de profesie jurist, a cochetat cu industria telecom, însă cel mai mult îi place să lucreze în cadrul sectorului de sănătate. Primul contact cu businessul l-a avut la Connex, despre care spune că a fost o școală excepțională pentru oricine a lucrat acolo datorită capitalului și procedurilor pe care le-au implementat și care s-au răspândit în toate domeniile.
Spune că a analizat mult decizia de a veni la Philips, dar nu se referă la aceasta ca la o schimbare. “Nu e o schimbare dramatică, ci aceeași poveste văzută dintr-un unghi puțin diferit. Sunt aceiași oameni cu care vorbești, medicii, și aceleași companii medicale cu care lucrezi”.

Dacă înainte era cel care punea la punct proiecte de dezvoltare pentru companii, acum sarcina lui este să fie la curent cu tot ceea ce au de gând să facă alții, cu orice “intenție declarată (de investiții – n.red.) pentru următorii doi ani”.

Philips se luptă cu Siemens și GE pe o piață a echipamentelor medicale care în anii buni era de aproximativ 150 milioane de euro. Era perioada 2007-2008, când se dotau cu aparate mari spitale publice și când Ministerul Sănătății organiza licitații. A urmat apoi extinderea puternică a sectorului privat, când marii operatori au prins gustul extinderii și au pus bazele unei rețele alternative de sănătate unde se pot găsi aproape orice servicii.   

“Pentru mine era inimaginabil cum avea să se transforme această piață în zece ani. |n 2003, când am început la Medicover, aveam o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro ca lideri de piață, iar următorul jucător era la jumătate din cifra noastră de afaceri. Acum vorbim de companii cu cifră de afaceri care se apropie de 100 milioane de euro.”

Piața privată de servicii medicale este estimată la 500-600 milioane de euro, iar liderul este MedLife, companie care anul acesta așteaptă afaceri de peste 80 de milioane de euro și care a anunțat că ar putea atinge pragul de 100 milioane de euro în 2016. Afaceri de ordinul zecilor de milioane de euro mai realizează și Regina Maria, Medicover sau Sanador, companii care și-au crescut businessul puternic în ultimii ani susținute de evoluția ascendentă a pieței, dar și de noile investiții derulate. De fapt, cea mai agresivă perioadă de extindere a fost până în 2011, ulterior proiectele de dezvoltare fiind răzlețe.

Alexandru Popescu este însă de părere că lucrurile încep să se miște din nou în piața de servicii medicale, ceea ce se traduce în oportunitate pentru compania pe care o reprezintă: “Sunt intenții. Fie că vorbim de facilități outpatient (ambulatoriu – n.red.) sau de lucruri mai sofisticate, ca de exemplu radioterapia, piața se mișcă din nou pregătindu-se pentru o nouă etapă. A fost o perioadă de precauție care s-a terminat. Proiectele publice vor avea un rol foarte important pentru că, dacă este cineva care a rămas dator în piața aceasta în ultimii zece ani, este partea publică. Partea privată a investit foarte mult și va continua să investească”.

|n sectorul public, în capitală, de anul trecut sunt în derulare investiții de aproximativ 80 de milioane de euro, cel mai mare proiect fiind cel de la Spitalul Foișor, unde se ridică o unitate de stat, prima investiție de la zero într-un spital public după 1990. Este un proiect al Primăriei Capitalei (Spitalul Foișor a fost descentralizat și este în administrarea primăriei). Tot primăria mai ridică un nou spital de copii, la Victor Gomoiu, în apropierea Arenei Naționale.

ALEXANDRU POPESCU ESTE DE PĂRERE CĂ, SIMULTAN CU INVESTIȚIILE PUBLICE, INDUSTRIA ȘI MARII JUCĂTORI DIN SECTORUL PRIVAT SE PREGĂTESC DE O NOUĂ ETAPĂ, care ar presupune intrarea jucătorilor strategici în această piață, ceea ce se va întâmpla în 2015: “Piața a ajuns la maturitate. |n perioada în care eram parteneri cu 3i (fondul de investiții a fost în acționariatul Reginei Maria în perioada 2007-2010 – n.red.), când la Londra se vorbea despre piața locală, se spunea că, dacă nu există o companie care are 100 de milioane de euro cifră de afaceri sau o valoare de peste 100 de milioane de euro, atunci nu prezintă interes pentru investitori.

Fondurile foarte mari sau strategici nu vin să aglutineze piața, ci așteaptă ca ea să capete consistență și atunci se hotărăsc să facă pasul. Sunt companii care au ajuns la acest nivel și care ar putea face obiectul interesului unui mare jucător”. Chiar dacă în capitală lucrurile nu sunt poate atât de dinamice ca altădată, sunt zone din țară unde proiectele există, a mai precizat Popescu: “Diferența dintre ce a fost înainte și ce este acum este că înainte erau doi sau trei jucători foarte mari care făceau lucruri și erau foarte vizibili. Acum sunt mai mulți jucători regionali cu diferite planuri de dezvoltare. |n țară lucrurile se mișcă”.

Anterior, piața de servicii medicale private creștea cu 30-40% pe an sau chiar mai mult; acum, ritmul este mult mai domol, dar mai bine așezat – la un nivel de 500 de milioane de euro, o creștere de 10% înseamnă mult și generează așteptări mari.