Povestea femeii pilot de la Blue Air: are 32 de ani, câștigă mii de euro pe lună și a visat din liceu să fie comandant

În fiecare zi de muncă, Laura Gârdu vizitează un oraș din Europa. Nu face cumpărături și nu are timp să vadă nici aeroportul, nicidecum orașul. Dar muncește călătorind, un vis care ocupă mintea multor corporatiști.

180 DE ORE PE ELICOPTER ȘI 3.500 DE ORE DE ZBOR LA MANȘA AVIOANELOR BOEING. ACESTEA SUNT CIFRELE DIN CARIERA DE PÂNĂ ACUM A LAUREI GÂRDU (32 DE ANI), absolvent al Școlii Superioare de Aviație Civilă și al Facultății de Inginerie Aerospațială, acum comandant de avion comercial. Visul ei este să ajungă și la manșa unui Boeing 777, un avion de mare capacitate, folosit pe zboruri intercontinentale.

Nu este prea vorbăreață, dar povestește că înălțimile au pasionat-o de mică: „Când eram mică și vedeam avioane pe cer le urmăream îndelung cu privirea și îmi doream să ajung la ele. Am avut chiar o perioadă în copilărie când la întrebarea «Ce vrei să fii, puișor, când te faci mare?» răspunsul meu era: cosmonaut. Ulterior nu pot spune că am rămas fixată pe ideea aceasta, însă cumva destinul m-a adus în aviație”, spune Laura Gârdu, pe care am întâlnit-o la sediul companiei aeriene Blue Air, răsfoind reviste de aviație. De altfel, un moment decisiv în cariera ei a fost, după cum spune ea, „când am descoperit revistele Top Gun în liceu și am decis că vreau să devin pilot”.

DE ȘAPTE ANI, BIROUL EI ESTE CABINA UNUI AVION BOEING 737, DE UNDE COORDONEAZĂ ZILNIC DOUĂ ZBORURI (DUS-ÎNTORS) PE RUTE DIN REȚEAUA COMPANIEI AERIENE LOW-COST BLUE AIR. Timp de cinci-șase ore pe zi zboară la manșa avionului pe toate rutele companiei. Înainte a zburat pe avioane de mici dimensiuni. Are 55 de ore de zbor pe Cessna 172 S, 20 de ore pe avioane de tip Diamond Katana Da-20, 20 de ore pe avioane Piper Seneca PA-34, iar pe elicoptere Eurocopter 120 și Eurocopter 155B are 180 de ore de zbor.

După ce a absolvit în 2000 Colegiul Național „Cantemir Vodă„  din București, profilul Informatică, Laura Gârdu a ales să studieze construcții aerospațiale la Facultatea de Inginerie Aerospațială din cadrul Universității Politehnica din București (2000-2005), iar în perioada 2004-2007 a urmat cursurile Școlii Superioare de Aviație Civilă pentru formarea ca pilot comercial de elicoptere.

„Înainte de-a mă înscrie la facultate singura mea experiență pe avion fusese pe un zbor București-Londra, pe care am călătorit ca pasager. M-am orientat spre aviație din pasiune, nu este ceva ce am moștenit din familie. Părinții mă vedeau studentă la Medicină sau la Limbi Străine.„ La admitere la Școala Superioară de Aviație a susținut teste la matematică, fizică și engleză, probe eliminatorii, alături de cea medicală: „60% dintre candidați au picat la proba medicală. Trebuie să ai o motivație clară dacă vrei să devii pilot. Eu am depus tot efortul pentru a ajunge pilot, mi-am dorit foarte mult să fac acest lucru, factorul personal a contat mult”.

PÂNĂ ÎN 20 DE LOCURI SUNT BUGETATE ANUAL LA ȘCOALA SUPERIOARĂ DE AVIAȚIE. Instruirea pentru licența de pilot de linie ATPL (airlines transport pilot license), care permite operarea de zboruri cu avioane ce transportă pasageri, costă circa 60.000 de euro și constă în maximum 36 de luni de școlarizare și 220 de ore de zbor (dintre care o parte pe simulator). La absolvirea cursurilor se susțin examene teoretice și practice pentru obținerea licenței ATPL, care atestă cea mai înaltă calificare a unui pilot. Această licență este valabilă șapte ani, timp în care un pilot trebuie să acumuleze minimum 1.500 de ore de zbor, în caz contrar pierzându-și licența.

Un absolvent al Școlii Superioare de Aviație Civilă care a urmat un curs de pregătire integrat pentru obținerea licenței ATPL are calificare de copilot pe avioane multimotor și multiechipate destinate transportului aerian public, putând să ajungă chiar comandant după alte cursuri. După școală însă, fiecare absolvent beneficiază de training suplimentar în cadrul companiilor aeriene la care se angajează, pentru a se pregăti de zbor pe avioanele cu care operează acestea.

La Blue Air lucrează 76 de piloți, din care doar patru sunt femei copilot, iar două ocupă funcția de comandant. Și soțul Laurei Gârdu lucrează tot ca pilot în cadrul acestei companii, amândoi fiind recrutați în 2007.

LAURA GÂRDU SPUNE CĂ ARE PROGRAM CA ORICE ALT ANGAJAT, DOAR CĂ ACESTA ÎNCEPE MEREU LA ALTE ORE. De fiecare dată la finalul programului merge acasă, la familia ei. În timpul liber face sport, merge cu rolele sau cu bicicleta.

“Să fiu pilot înseamnă să am o meserie care îmi place, care îmi aduce satisfacții, emoții și o confirmare a faptului că omul trebuie încurajat să facă ceea ce își dorește pentru că așa va da cele mai bune rezultate. Din momentul când mi-am propus să urmez o carieră în aviație, drumul spre manșă nu mi s-a parut nici greu, nici ușor, doar natural. Am privit fiecare nouă provocare ca pe o etapă firească ce trebuie parcursă pentru a îmi atinge idealul.”

Salariul unui pilot variază în funcție de numărul orelor de zbor, de compania aeriană angajatoare și de rutele pe care se zboară. Un pilot de avion câștigă între 2.000 și 7.000 de euro pe lună în România, potrivit datelor din piață. Un pilot comandant poate ajunge și la 10.000 de euro pe lună.

„O mare bucurie la fiecare zbor este plăcerea pură a înălțimii, a detașării de zgomotul cotidian, dar mai este și aventura călătoriei, a parcurgerii unei distanțe mari într-un timp relativ scurt. Nu doar o dată m-am surprins gândindu-mă la întoarcerea acasă dintr-o cursă: Ia te uită, este ora trei după-amiază și eu am fost deja până la Paris și înapoi”.

Chiar dacă zilnic ajunge în altă destinație din străinătate la manșa avionului, ea nu este și turist în același timp, dat fiind că nu coboară din avion, ci rămâne în cockpit pentru a se pregăti de zborul de întoarcere. „Când ajungem într-o destinație nouă, noi, piloții, nici nu avem timp să admirăm peisajul de sus, deoarece suntem foarte concentrați pentru aterizare. Nici nu coborâm din avion, ci ne pregătim pentru zborul de retur pe cursele de curier mediu (distanțe medii)”, spune Laura Gârdu.

Laura Gârdu mai spune că provocările zborului sunt pe măsura satisfacțiilor oferite. Periodic un pilot trece printr-o serie de examene și verificări, iar când se află la manșa avionului trebuie să fie pregătit pentru orice: „Ce înseamnă orice? Condiții meteorologice dificile și în general elementul de necunoscut care poate apărea în orice moment, întrucât niciun zbor nu seamănă cu altul, chiar dacă este pe aceeași rută, la aceeași oră sau pe același fel de vreme”.