Povestea fabuloasă a celui mai important om din industria de comunicare din lume, care a fost „dat afară” din grupul pe care l-a creat pentru că a folosit banii firmei în scopuri personale

Șoferul lui Martin Sorrell a lucrat pentru puternicul executiv al WPP timp de 15 ani, plimbându-l pe regele publicității în jurul Londrei într-un Range Rover, potrivit Financial Times.

Toamna trecută, acesta a fost dat afară.

O serie de 12 zile de muncă cu ture foarte lungi s-a finalizat cu cerința de a o lua pe soția lui Martin Sorrell, Cristiana, de la un restaurant din Mayfair și să o lase acasă.

Era două dimineața, iar șoferului i s-a spus să se întoarcă la birouri cinci ore mai târziu pentru un alt job. Acesta a refuzat, susținând că avea deja un angajament și că, în orice caz, nu ar fi sigur ca el să conducă după doar 2-3 ore de somn.

Martin Sorrell l-a concediat a doua zi.

Nimeni nu știa că acest moment impulsive al CEO-ului va declanșa un lanț de evenimente care îl va determina pe Sorrell să se retragă dintr-un business pe care l-a construit timp de 33 de ani – transformând un mic magazin de coșuri din nuiele în cel mai mare grup de marketing și comunicare din lume.

De când a demisionat, în data de 14 aprilie – în urma unei investigații a board-ului cu privire la conduit sa personală și la utilizarea banilor companiei – publicația Financial Times a discutat cu peste 25 de persoane care au lucrat pentru mult timp cu fostul șef al WPP.

Ceea ce s-a conturat după plecarea acestuia este un portret pictat cu abuzuri verbale pe o pânză de nemulțumiri venite din partea unor colegi din companie, cu privire la modul în care Sorrell și-a împletit viața personală cu cea de corporație, de multe ori pe cheltuiala companiei.

Puțini au îndrăznit să îl confrunte pe Sorrell în birourile WPP și să pună la îndoială modul în care activitatea acestuia este supravegheată de board-ul de administrație. Acesta este considerat un om imposibil și indispensabil.

În săptămânile ce au urmat după plecarea din companie a executivului de 73 de ani, s-au adunat multe critici cu privire la modul în care compania a gestionat situația, în special din cauza lipsei de motive comunicate public cu privire la plecarea acestuia.

Glass Lewis, firma de consultanță pentru acționari, a recomandat ca investitorii să voteze împotriva lui Roberto Quarta, care caută un nou mandat de președinte al board-ului la întâlnirea anuală a acționarilor din luna iunie.

Martin Sorrell a reușit să părăsească WPP cu pachetul compensatoriu intact. Deși inițial cei care s-au împotrivit acestui pachet au tăcut, o serie de acționari și angajați au devenit vocali și și-au exprimat nemulțumirea după ce luna trecută Sorrell a anunțat că vrea să își lanseze un nou grup de advertising, care ar putea deveni competitor pentru WPP.

Absența informațiilor din partea WPP care făcuse deja public faptul că derulează o anchetă internă cu privire la comportamentul executivului și la modul în care acesta a folosit sau nu banii companiei în scopuri proprii, au determinat mai multe părți să speculeze cu privire la adevăratul motiv pentru care Sorrell a părăsit compania.

După o serie de interviuri realizate de publicația americană cu mai mulț angajați ai companiei, a ieșit la iveală faptul că mai mulți consideră că problema a plecat de la o presupusă vizită a lui Sorrell la un bordel din Mayfair în urmă cu un an – acest eveniment ar fi fost văzut de doi angajați, dintre care unul a ales să anunțe mai târziu compania.

Acest presupus incident a ridicat mai multe întrebări legate de posibila utilizare a fondurilor companiei și a completat imaginea unui tipar în care cheltuielile personale și cele ale companiei sunt greu de separat.

Șoferul lui Martin Sorrell era o figură cunoscută pentru birourile WPP, bucurându-se de o relație de prietenie cu asistenții executivi (trei în Londra, cu o echipă paralelă în New York). Și șoferul și asistenții au lucrat destul de mult timp acolo încât să observe toate nevoile șefului WPP și ale soției sale.

Pentru multe femei de-a lungul anilor s-a dovedit o pedeapsă să fie asistenții executivi ai lui Sorrell, chiar dacă era un post bine plătit. Salariul anual se ridica în mod normal peste 92.000 de euro pe an, însă angajații susțin că nu era destul. Un fost angajat al companiei s-a referit la această plată ca la un „spor de luptă”, în timp ce altul s-a referit la ea ca la un „spor de război”.

Modul în care Sorrell își trata asistenții și alți colegi din poziții inferioare era deja cunoscut la nivelul staff-ului senior, însă ei nu au știut cum să reacționeze când au fost martori la acesta, potrivit unor actuali și foști executivi din grupul WPP.

„Nu am avut niciodată o problemă cu Martin. Nu a ridicat niciodată vocea la mine și nici nu a țipat. Însă obișnuia să trateze destul de urât asistenții personali care s-au schimbat foarte des”, spune un fost membru al board-ului despre fostul CEO.

Un alt angajat a declarat că lucrul pentru Martin Sorrell „era ca și cum ai fi într-o relație abuzivă” – era fermecător în fața lumii însă opresiv între pereții companiei.

Mai mulți foști angajați susțin că executivul îi jignea, numind un coleg mai în vârstă „stupid” și descriindu-i pe alții drept „stupizi și nesemnificativi”.

Martin Sorrell recunoaște că poate fi dificil câteodată, în special când e vorba de performanță proastă a angajaților, dar neagă că ar fi abuzat sau jignit vreodată angajații.

Cei care vor să îl apere pe legendarul executiv arată spre angajații care sunt de zeci de ani în companie și care au doar cuvinte de laudă pentru Sorrell.

Deși au fost excepții, asistenții executivi care au orbitat în jurul lui Sorrell nu au rezistat mai mult de maxim 18 luni. Pentru mulți, jobul s-a dovedit a fi prea solicitant. „După un an, doctorul meu mi-a spus că dacă aș continua aș muri”, povestește o fostă angajată.

Aceasta a descris sediul central de birouri drept „un mediu toxic”. „Exista o cultură a fricii”, spune ea.

„Toată lumea încerca să sape pe toată lumea pentru a nu fi el cel care arată prost în fața lui Sorrell. Asistenții personali nu erau de neînlocuit…Este singura companie mare în care a lucrat și în care am simțit că este ca și cum board-ul îi răspunde CEO-ului, în loc să fie invers”, spune fosta angajată.

În ciuda acestui scandal, Martin Sorrell a avut o carieră legendară, reușind să cumpere pe rând unele dintre cele mai mari agenții din lume, precum J Walter Thompson și Ogilvy & Mather.

Astăzi, WPP deține aproximativ de 400 de companii diferite de media, analize, cercetare și relații publice și are aproximativ 130.000 de angajați. Reprezintă clienți precum Procter & Gamble, Google, Ford și Unilever – aceste relații cu clienți de top erau instaurate și menținute chiar de Sorrell însuși.

Sorrell era mult mai mult decât un simplu executiv. Pe lângă rolul său de vorbitor anual în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, acesta este invitat la multe conferințe de prestigiu pentru a-și împărtăși opinia cu privire la cele mai recente situații economice și geopolitice ale lumii.

Sorrell era o mașină în continuă mișcare, mereu la muncă, chiar și de sărbători și răspunzând la e-mailuri non stop. Programul său de călătorie l-a dus prin toată lumea, întâlnind parteneri de afaceri și menținând un contact regulat cu elitele globale. Spre exemplu, când Prințul Harry s-a însurat cu Meghan Markle în Londra luna trecută, Martin Sorrell a fost printre invitații de onoare de la Capela St. George.

Ritmul frenetic al călătoriilor sale necesita coordonarea atentă a echipei sale de asistenți, care trebuiau să gestioneze și călătoriile soției sale – aceasta trebuia să fie prezentă lângă executiv la mai multe întâlniri unde partenerii veneau însoțiți.

Cu toate acestea, oamenii din interiorul companiei spun că era greu de diferențiat când cei doi călătoreau pentru business au pentru plăcere – și dacă era normal ca nota de plată să fie susținută de companie.

Una dintre principalele surse de nemulțumire a fost reprezentată exact de această linie subțire dintre cheltuielile pentru nevoile corporațieiu și cele pentru nevoie personale. Nivelul total al cheltuielilor acestuia erau revăzute cel puțin o dată pe an, ceea ce ducea la discuții aprinse cu privire la unele lucruri pentru care Sorrell ar fi trebuit să dea înapoi banii către companie. Deși discuțiile aprinse au fost în fiecare an, concluzia a fost de fiecare dată ca aceste cheltuieli să fie acoperite de companie.

În 2015 – anul în care Roberto Quarta a fost numit președinte în locul lui Philip Lader – WPP a scos la iveală faptul că CEO-ul a primit beneficii totale pentru anul precedent în valoare totală de 518.000 de euro, dintre care 313.000 de euro au reprezentat costurile de călătorie ale soției sale, 42.000 de euro s-au îndreptat către o mașină, iar 50.000 de euro către „alte cheltuieli”.

Pentru anul trecut, Sorrell a primit un buget fix de 230.000 de euro pentru cheltuieli. După 2015, WPP s-a oprit din a plăti beneficiile de călătorie ale soției lui Sorrell, care este consilier senior al președintelui Forumului Economic Mondial, director al companiilor Viacom și a Revlon.

Numirea lui Quarta drept președinte și intrarea executivului Sony, Nicole Seligman, în board-ul  WPP sugera o abordare mai robustă la conduita CEO-ului.

Quarta „nu era o mână blândă, iar oricine crede că acesta va fi omul lui Sorrell, se înșeală”, spunea un asociat pentru FT la momentul numirii acestuia în funcție.

Cu toate acestea, erau puține lururi pe care Quarta le putea face cu privire la pachetul de beneficii pe care îl primise executivul în 2015. Stabilită sub conducerea fostului board, remunerația executivului era calculată în cicluri de cinci ani, care garantau sume exorbitante în cazul în care acțiunile WPP atingeau anumite cote.

În acel an, Martin Sorrell a plecat acasă cu aproape 80 de milioane de euro – o sumă care a dat naștere unei revolte a investitorilor. O treime din acționari au votat împotriva acestei politici de remunerare.

În ciuda beneficiilor generoase și a pachetului salarial care l-a transformat într-unul dintre cei mai bine plătiți executivi din Marea Britanie, devenise ceva normal în companie ca Sorrell să solicite bani corporației pentru cheltuielile cotidiene. Aceasta a fost o altă nemulțumire majoră pentru angajați, care știau că toate nevoile sale – restaurante, băuturi, transport, spălarea rufelor, cadouri – erau puse de obicei pe contul companiei.

În plus, Sorrell era nevoit rareori să prezinte chitanțe sau facturi pentru banii pe care îi scotea din companie, acesta fiind unul dintre lucrurile care au stat la baza investigației care l-a privit.

Avocații lui Sorrell au susținut vehement că aceste cheltuieli semnificative sunt inevitabile din poziția acestuia și că executivul neagă faptul că ar fi folosit necorespunzător fondurile companiei.

În 2017, compania construită de Sorrell a primit o lovitură majoră. Mai multe conglomerate precum Nestle și Procter & Gamble au trecut printr-o perioadă de reducere a costurilor și au fost nevoite să renunțe la unele ocntracte pe care le aveau cu firme din cadrul grupului WPP.

Investori precum Nelson Peltz, care și-a construit un rol în Procter & Gamble, este cel care a decis să reducă costurile eliminând anumite contacte cu WPP. De asemenea, WPP a fost afectată de creșterea Facebook și Google, cele mai mari platforme din lume de marketing online. În plus, intrarea în piața de advertising ai unor jucători precum Accenture sau Deloitte, a reușit să mănânce din cota de piață a gigantului.

În cadrul companiei au început să apară îngrijorări cu privire la faptul că Sorrell nu se mișcă destul de repede pentru a ține pasul cu noua piață digitală. „Formula pe care o aveam, care a avut atât de mult succes, și-a pierdut din viteză și era deja expirată”, spune un fost angajat.

Un fost executiv adaugă: „Modelul său de business a fost pus la încercare în momentul în care el s-a distanțat de trendurile consumatorului. Nu vei învăța ce gândesc fetele de 16 ani dacă tu stai doar pe la Davos”.

În timpul anului 2017 și la începutul lui 2018, acțiunile WPP și-au pierdut o treime din valoare, după ce a ratat așteptările analiștilor. Mai mulți clienți mari au continuat să suspende contractele cu WPP, precum HSBC.

Presiunea a devenit din ce în ce mai mare pentru executiv.

În luna octombrie a anului trecut, acesta și-a concediat șoferul. Concedierea nu a fost primită bine printre executivi, nu doar din cauza longevității șoferului, ci și din cauza motivului pentru care a fost concediat.

Un alt factor care a acționat ca un catalizator a fost articolul publicat de Financial Times în luna ianuarie cu privire la hărțurirea sexuală de la cina de caritate Presidents Club – o adunare anuală doar pentru elita de bărbați din business care era sponsorizat de WPP în ultimii 33 de ani.

Mai mult, în data de 6 iunie 2017, doi angajați ai WPP au fost martori la intrarea lui Sorrell într-un bordel și au făcut poze. Acestea au ieșit la iveală la începutul lui 2018.

Incidentul a ajuns la Quarta pentru a fi gestionat. Ținând cont de seriozitatea acuzațiilor, Quarta și Seligman, care este acum director non-executiv al companiei, au angajat o firmă externă de avocatură, WilmerHale, pentru a desfășura o investigație independentă, condusă de partenerul Stephen Pollard.

Sorrell a fost intervievat pentru două ore de partenerii WilmerHale în data de 29 martie, fără ca avocatul său să fie prezent, deoarece a considerat că ar fi o acțiune de rutină. Pe lângă incidentul din iunie anul trecut, acesta a fost chestionat cu privire la modul în care manageriază compania și cu privire la modul în care tratează angajații.

Sorrell a negat orice nereguli.

Anchetarea unuia dintre cei mai respectați lideri de business din lume, un renumit expert în gestionarea reputației unei companii de talie mondială, a ridicat întrebări delicate cu privire la cât de mult trebuie dezvăluită în fața acționariatului viața privată a lui Sorrell.

După acest interviu, Martin Sorrell se gândea la demisie. Pentru ceva timp acesta a cântărit viitorul WPP-ului. Printre opțiuni s-a numărat și vânzarea companiei.

În acel weekend, Sorrell și-a cântărit opțiunile, s-a consultat cu avocații, cu familia și cu prietenii.

Eventual, acesta a propous o soluție de mijloc: să continue ca CEO interimar pentru o perioadă în timp ce stabilește o nouă structură de management, numind doi COO – Mark Read și Andrew Scott.

Sorrell a discutat acest plan de succesiune cu Quarta în data de 3 aprile. Acesta credea că negociază cu bună credință și se aștepta la un răspuns rapid.

După ce această conversație s-a încheiat, spre surprinderea lui Sorrell, acesta era încă subiectul unei anchete în desfășurare.

Quarta a angajat un consilier nou de relații publice, Roland Rudd, care să-l reprezinte pe el și boardul. Numirea acestuia a fost pe lângă purtătorii de cuvânt deja existenți, Richard Oldworh și Chris Wade.

Între timp, Sorrell și-a construit echipa de avocați, angajându-l pe Quinn Emanuel lângă avocatul său Richard Miskella.

După finalizarea anchetei, WPP nu a dat detalii, ci doar a consemnat că este mai mult o problemă perswonală a lui Sorrel care nu ar fi folosit fondurile companiei. A doua zi, Sorrell și-a dat semisia.

Imaginea lui Sorrell a primit o lovitură grea săptămâna trecută, când a ieșit la iveală faptul că investigația companiei a fost concentrată pe ideea dacă acesta a vizitat sau un un bordel și dacă a folosit banii WPP pentru a plăti o prostituată.

Temporizarea acestui anunț a fost critică, încât a venit înaintea adunării acționarilor. Drept acționar semnificativ, Sorrell are dreptul de a participa la întâlnirea respectivă.

Avocații lui Martin Sorrell au negat vehement acuzațiile. Ei susțin că această afirmație a fost făcută de șoferul său după ce a fost concediat. „Acuzația nu are nicio legătură cu poziția sa din WPP, iar acesta neagă vehement orice utilizare necorespunzătoare a fondurilor companiei”.

După scandal, fostul executiv rămâne îndreptățit să primească remunerația corespunzătoare cu creșterea acțiunilor pentru ciclul de cinci ani început acum, care se termină în 2022. Oameni din apropierea companiei susțin că acesta va primi aproximativ 22,8 milioane de euro.