Povestea emoționantă a familiei Cănuță din Fundulea – GALERIE FOTO

“Un vecin se plângea că nu i-a mers televizorul și i-a spus și eu: <Ai dreptate, nici mie nu mi-a mers>,” glumea Marian Cănuță, care locuia într-un bordei de 12 mp din chirpici în care locuia împreună cu soția și cei șase copii; nu avea apă curentă, toaletă și nici lumină. Deși sunt “săracii satului” Fundulea, din Călărași, patru dintre copii merg la școală și sunt premianți, ceilalți doi fiind mai mici. Și asta în ciuda faptului că veniturile de 500 de lei pe lună – din alocațiile copiilor și ajutor social – nu permit familiei să cumpere rechizite, manuale sau cărți iar copii își fac lecțiile pe pat, la lumânare.

Crăciunul îl vor sărbători însă în casa nouă, de 42 mp, cu trei dormitoare, apă curentă, curent electric și baie. Pentru că Habitat for Humanity le-a ridicat din temelii o locuință decentă, acesta fiind scopul declarat al asociației non-profit, în întreaga lume. Habitat a aflat despre cazul familiei Cănuță iarna trecută, printr-un apel lansat de un alt ONG, “Ana și Copii”, iar argumentul alegerii acestei familii din cele câteva mii de cazuri înscrise deja în baza de date a asociației este faptul că “am fost impresionați de felul în care au fost educați copiii, faptul că merg la școală și au rezultate bune în ciuda condițiilor de acasă,” spune Emil Olteanu, director național Habitat for Humanity România.

În plus, niciunul din cei șase copii “nu au nicio vină pentru că părinții nu au putut sau nu au știut cum să le asigure un trai mai bun.” Într-o mohorâtă zi de toamnă de la finalul lui noiembrie, cei șase copiii ai familiei sunt timorați de ploaia de întrebări care le sunt adresate dar și de agitația de pe spațiul mic al curții – pe lângă voluntarii care muncesc la ridicarea locuinței o delegație de jurnaliști și reprezentanți ai Wienerberger, producător de blocuri ceramice care a donat materiale pentru ridicarea casei, la care au participat însă și donatori individuali.

De fapt, Wienerberger a semnat recent un parteneriat strategic pentru trei ani cu asociația, în urma căruia ar urma să doneze materiale de construcții pentru 140 de locuințe dezvoltate pentru familii dezavantajate și vulnerabile economic și social. “Plănuim să investim resurse financiare și umane, de la consultanță tehnică la voluntariat,” afirmă Corneliu Fecioru, member of the board Wienerberger România, sales and marketing. Fără susținerea donatorilor – deopotrivă firme dar și persoane fizice – ONG-ul nu ar putea funcționa. Iar criza se face simțită și în activitatea Habitat, devreme ce sumele donate s-au redus de la an la an. “Avem capacitatea de a ridica din temelii 50 până la 70 de locuințe în fiecare an, dar nu avem sunt suficiente resurse financiare,” afirmă reprezentanții asociației. Înființată în 1996, filiala locală a Habitat a funcționat în primii ani grație donațiilor venite din proporție covârșitoare (peste 70%) de la filialele din SUA.

Acum însă, cele mai multe reprezentanțe de peste hotare preferă să dea 10% din fondurile strânse (acesta fiind un principiu de funcționare al Habitat la nivel mondial) către filiale din țări africane sau asiatice, unde impactul este mult mai mare. Pentru că, de pildă, construirea unei locuințe în Africa este mult mai ieftină, cu aceeași bani putând fi ajutate mai multe familii. În perioada iulie 2010 – iunie 2011, 49% din bugetul asociației s-a datorat veniturilor locale, 41% din donațiile filialelor de peste hotare. Restul bugetului, ajuns în intervalul amintit la 3,5 milioane de dolari, în ușoară creștere față de de anul anterior (3,22 mil. USD) dar în scădere față de 2009 (4,3 mil. USD), a inclus încasări din așa numitul fond rotitor.

Pentru că deși asociația sprijină familiile devaforizate, nu face acest lucru gratis. “Nu vrem să creadă că merită o casă doar pentru că sunt săraci, iar acest lucru atrage după sine responsabilitate,” declară reprezentanții Habitat. Concret, în funcție de veniturile familiei, este stabilit un plan de rambursare a valorii construcției, fără dobândă și fără a fi luată în calcul devalorizarea banilor. În unele cazuri, cum este cel al familiei Cănuță, nu este bătut în cuie un astfel de plan de rambursare de la bun început, iar Habitat plănuiește să aplice un sistem prin care beneficiarii să achite măcar o sumă modică (de pildă 50 de lei) începând de anul viitor. În condițiile în care construcția casei a costat în jur de 20.000 de euro, este evident că rambursările nu ar putea acoperi valoarea reală decât într-un interval de multe zeci de ani.

În România Habitat for Humanity are 80 de angajați în șapte filiale, în județele Bihor, Cluj, Bacău, Dolj, Argeș, Prahova și Suceva. În primul an prin acest program a fost construită o casă; până în 2011 Habitat a ridicat 269 de locuințe, având un număr total de 2.326 de beneficiari; acum numărul familiilor ajutate a depășit deja pragul de 3.300. “Deși pare greu de crezut în secolul 21, sute de mii de familii în România își duc traiul în aceleași condiții ca și familia Tudorița și Marian C. Asemenea lor mai sunt peste 1 milion de români care nu au încălzire, apă potabilă sau toaletă. Pentru acest proiect am avut suportul partenerilor noștri de la Wienerberger Sisteme de Cărămizi, Lafarge România și Porsche România, dar și de la zeci de donatori individuali, cărora le mulțumim pentru susținere și pentru că fac posibilă continuarea misiunii Habitat în România”, spune Emil Olteanu.