POVESTE URBANĂ: Palatul Banffy, perla clădirilor din Cluj. Arhitectul acestuia a primit salariul pe 100 de ani - FOTO

Povestea Palatului Banffy din Cluj-Napoca face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundația pentru Educație și Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care își propune să scoată la lumină poveștile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

Mediafax vă prezintă povestea Palatului Banffy.

Arhitectul german care a conceput palatul a primit salariul pe 100 de ani

Familia nobiliară maghiară Banffy, una dintre cele mai cunoscute din Transilvania, și-a dorit o clădire care să o reprezinte și care să îi uimească pe locuitorii Clujului secolului al XVIII-lea. Membrii familiei dețineau o casă în centrul orașului, în apropierea Bisericii Romano-Catolice “Sfântul Mihail”, iar pentru construirea unui palat impozant aveau nevoie de mai mult teren. Astfel, conții Banffy Denes și fiul acestuia, Banffy Gyorgy, au fost cei care au început achiziționarea clădirilor situate în vecinătate.

Construcția palatului a început în iunie 1774, după planurile arhitectului german Johan Eberhardt Blaumann, adus de la Sibiu, care a primit 12.000 de florini, 200 de vedre de vin și cantități însemnate de grâu pentru realizarea acestui proiect. Spre comparație, salariul anual al acestuia era de 120 de florini.

Istoricul local Asztalos Lajos povestește cum au decurs lucrările la palat, care s-au întins pe durata a 11 ani.

“În primul an, lucrările s-au desfășurat într-un ritm normal, dar au intervenit problemele financiare, care au dus la înregistrarea unor întârzieri. Pe șantierul construcției au fost aduși meșteri importanți ai vremii, cioplitori în piatră, dulgheri, tâmplari sau tinichigii, care au lucrat la clădire. În ciuda problemelor, lucrarea a fost finalizată în 1785, iar un an mai târziu s-a terminat și amenajarea și mobilarea interioarelor. Palatul Banffy este perla clădirilor monument istoric din centrul Clujului, fiind considerată, la vremea ei, cea mai frumoasă din Transilvania”, explică istoricul.

El adaugă că în anul 1787 contele Banffy Gyorgy a devenit guvernator al Transilvaniei, iar palatul proaspăt inaugurat era o clădire potrivită rangului său.

Palatul este realizat în stil laic baroc și are o formă dreptunghiulară, un singur etaj și o curte interioară. Fațada principală, care se deschide în piața centrală a orașului, azi Piața Unirii, cuprinde o logie, balcon cu șapte coloane canelate cu capiteluri corintice, deasupra căreia este plasat blazonul familiei Banffy. Sub acoperiș au fost înălțate statui din piatră ale unor zei din mitologia greacă – Hercule, Apollo, Marte, Minerva, Diana și Perseu.

Pianistul Franz Liszt a concertat la balurile de la palat

Palatul Banffy avea zeci de camere, cele de la parter fiind destinate bucătăriei, depozitelor și locuințelor servitorilor, în timp ce la etaj erau încăperile membrilor familiei, dar și cele de oaspeți sau în care erau organizate baluri sau diverse serbări dansante. Petreceri și baluri aveau loc, uneori, și în aer liber, în curtea interioară, iar oaspeții priveau cuplurile care dansau și orchestra de la balconul interior care încadrează curtea. La palat a susținut concerte și pianistul Franz Liszt, unul dintre cei mai cunoscuți compozitori maghiari.

Un alt nobil maghiar din Cluj, Josika Miklos, descria, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cum arătau încăperile Palatului Banffy, care aveau pe pereți “carpete din mătase roșie de damasc ardelean”. Camerele familiei erau pline de mobilier greu, din lemn sculptat, de oglinzi venețiene și tablouri de mari dimensiuni.

Palatul a găzduit, de-a lungul anilor, numeroase personalități, precum împăratul Francisc I al Austriei, alături de soția sa, Carolina, sau împăratul Austro-Ungariei Franz Josef, însoțit de împărăteasa Sisi.

“Francisc I a urmărit o paradă militară desfășurată în piața centrală a orașului de la balconul Palatului Banffy, iar tot acel balcon a fost folosit de fostul dictator român Nicolae Ceaușescu, în 1968, pentru a ține un discurs în timpul unei vizite la Cluj”, spune istoricul Asztalos Lajos.

După moartea contelui Banffy Gyorgy, în 1822, palatul a rămas moștenire copiilor săi, iar de-a lungul timpului clădirea a găzduit, la parter, spații comerciale, printre care o cofetărie și un atelier foto, dar și un cinematograf, filmele fiind proiectate în aer liber.

Clădirea a fost naționalizată în 1948, iar începând cu anul 1956 a devenit sediul Muzeului Național de Artă al Transilvaniei și găzduiește colecțiile acestuia, dar și alte expoziții și târguri de nunți. Între anii 1960 și 1970 imobilul a fost supus unui proces de restaurare, dar, în timp, acesta a început să se degradeze.

După anul 2000, clădirea, care necesită lucrări de reabilitare, a fost revendicată de către urmașii unei românce care a lucrat ca servitoare pentru ultimul descendent al familiei Banffy. Procesul nu este finalizat și nu a avut loc punerea în posesie, astfel încât imobilul figurează în patrimoniul Consiliului Județean Cluj, instituție care nu poate investi în reabilitare câtă vreme nu este proprietar.

Acest articol face parte din proiectul „Poveste Urbană”, lansat de Fundația Colegiul Pro, cu sprijinul ING Bank, care își propune să scoată la lumină poveștile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale din marile orașe ale României (București, Brașov, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova și Constanța), ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

În cadrul proiectului a fost recent lansată și aplicația Poveste Urbană”, un ghid modern și simplu de folosit dedicat celor interesați să descopere poveștile clădirilor cu valoare arhitecturală din cele mai mari șapte orașe ale României.

Aplicația oferă informații despre foștii proprietari ai caselor, clădirilor sau conacelor boieresti, poveștile familiilor care au trăit acolo sau le-au trecut pragul. Totodată, oferă date despre anul construcției, precum și numele arhitectului. Informațiile au fost culese și verificate de o echipă de istorici și arhitecți.

Aplicația „Poveste Urbană” poate fi descarcată gratuit din magazinele PlayStore și AppStore. Mai multe detalii pot fi găsite și pe website-ul dedicat proiectului, aplicatiapovesteurbana.gandul.info.