POVESTE URBANĂ: Cândva simbol al Constanței, Casa cu lei, construită de un negustor armean în 1895, e acum ruină - FOTO

Povestea Casei cu lei din Constanța face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundația pentru Educație și Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care își propune să scoată la lumină poveștile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

Mediafax vă prezintă povestea Casei cu lei.

Impozanta clădire de la malul mării a fost construită după planurile arhitectului român Ion Berindei, între anii 1895 și 1898. Numele clădirii, Casa cu lei, provine de la existența celor patru lei sculptați care tronează pe coloanele imobilului.

Clădirea este amplasată în zona veche a Constanței, în apropiere de Moscheea Carol I și de Biserica Catolică, unde se află mai multe clădiri vechi, majoritatea fiind însă în stare avansată de degradare. Nici Casa cu lei nu face excepție, clădirea fiind închisă de mai mulți ani și având nevoie de reparații capitale.

Casa cu lei a aparținut negustorului armean Dicran Emirzian.

“Casa cu lei a aparținut unui negustor armean bogat, Dicran Emirzian, și a fost construită la începutul secolului trecut după planurile arhitectului Ion Berindei. Inițial, autorul era necunoscut, dar una din căile prin care am identificat autorul, pentru că planurile nu ne-au parvenit, este că are leii, care sunt un însemn specific al lui Berindei. Unde se văd niște lei, acolo este Berindei, de exemplu, Muzeul Muzicii, Casa Cantacuzino, de pe Calea Victoriei. Asta este marca arhitectului Berindei. Am găsit planurile semnate de Berindei la arhive și pentru Palatul Manissalian din Constanța, construit după planurile lui Berindei. I-am recunoscut stilul și Casa cu lei este făcută de el”, spune istoricul de artă Doina Păuleanu.

Casa cu lei, realizată în stilul Neorenașterii italiene, cu elemente neoclasice, a fost ridicată de armeanul Dicran Emirzian pentru familia sa. El era un membru marcant al comunității armene și avea, în centrul Constanței, un magazin cu mărfuri de lux – “La Luvru”.

La un moment dat, Dicran Emirzian a decis să închirieze locuința lui Lazăr Munteanu, un magistrat pasionat de artă, care făcea parte din celebra familie Kalinderu și care a fost prieten cu mulți pictori români importanți. Acesta și-a expus la parterul casei o impresionantă colecție de artă, care putea fi admirată din stradă de către trecători.

De altfel, într-o zi, Krikor Zambaccian, cel care avea să devină unul dintre cei mai importanți colecționari de artă din România, a văzut, prin ferestrele deschise ale casei, tablourile din colecția magistratului, fapt care a constituit punctul de plecare al pasiunii lui Zambaccian pentru obiectele de artă.

“În Casa cu lei a locuit la un moment dat un magistrat, Lazăr Munteanu, care era un mare colecționar din București. El a fost magistrat la Constanța vreo 20 de ani și a început să colecționeze obiecte de artă pe care le avea etalate la parterul Casei cu lei. La un moment dat, Zambaccian trece prin zonă, vede tablourile, intră, le admiră, iar acest fapt declanșează pasiunea care va îl va duce către crearea celei mai mari colecții de artă din România. Zambaccian povestește în însemnările lui cum, văzând această colecție, s-a îndrăgostit de artă”, mai spune Doina Păuleanu.

După primul război mondial, Casa cu lei a devenit, pentru scurt timp, sediu de bancă, documentele vremii indicând că acest lucru s-a întâmplat în 1921.

Apoi, în Casa cu lei a locuit Bebi Emirzian, fiul lui Dicran, până în 1941, când s-a mutat la București. Imobilul a avut apoi mai mulți chiriași, iar în 1950 a fost naționalizat.

În anii ’70, Casa cu lei a trecut printr-un proces de restaurare, fiind transformată într-un restaurant celebru la vremea aceea, care a funcționat până în primii ani după Revoluția din 1989.

Acum, Casa cu lei, care de câțiva ani este în proprietate privată, fiind deținută de unul dintre cei mai bogați constănțeni, este închisă întrucât are nevoie de reparații importante pentru putea fi din nou funcțională.

Acest articol face parte din proiectul „Poveste Urbană”, lansat de Fundația Colegiul Pro, cu sprijinul ING Bank, care își propune să scoată la lumină poveștile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale din marile orașe ale României (București, Brașov, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova și Constanța), ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

În cadrul proiectului a fost recent lansată și aplicația Poveste Urbană”, un ghid modern și simplu de folosit dedicat celor interesați să descopere poveștile clădirilor cu valoare arhitecturală din cele mai mari șapte orașe ale României.

Aplicația oferă informații despre foștii proprietari ai caselor, clădirilor sau conacelor boieresti, poveștile familiilor care au trăit acolo sau le-au trecut pragul. Totodată, oferă date despre anul construcției, precum și numele arhitectului. Informațiile au fost culese și verificate de o echipă de istorici și arhitecți.

Aplicația „Poveste Urbană” poate fi descarcată gratuit din magazinele PlayStore și AppStore. Mai multe detalii pot fi găsite și pe website-ul dedicat proiectului, aplicatiapovesteurbana.gandul.info.