Portretul robot al antreprenorului român: muncește 10 ore pe zi și câștigă mai puțin de 500 de euro pe lună

Firma de consultață și audit EY a lansat săptămâna trecută o nouă ediție a studiului „Baromentrul afacerilor de tip start-up din România” la care au răspuns 301 de antreprenori români ce conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani. În urma studiului portretul antreprenorului român se conturează astfel: este tânăr (până în 35 de ani), se află la primul test în mediul antreprenorial,  de cele mai multe ori afacerea este fondată din economiile personale (69%), lucrează în medie 10 ore pe zi și câștigă cel mult 1000 de euro pe lună din afacere.

„Start-up-ul, prin definiția noastră, este o companie pre-zentă pe piață de cel mult trei ani. Majoritatea antre-pre-norilor (81%) au sub 35 de ani și nu au pornit la drum singuri, 54% din start-up-uri fiind înființate de doi sau mai mulți fondatori, astfel că noile generații de antreprenori sunt dispuse să împartă riscul. Vedem că antreprenorii din Ro-mânia stau bine la acest capitol dacă luăm în calcul că, la nivel internațional, doar 16,1% dintre start-up-urile de mare poten-țial au un singur fondator“, a spus Mihaela Matei, special projects officer în cadrul EY România.

Cei mai mulți antreprenori aflați la început de drum dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, adică lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România. 27% dintre antreprenori depășesc limita celor zece ore, unii ajungând chiar la 18 ore de muncă în fiecare zi. Însă veniturile nu sunt chiar pe măsura așteptărilor. 38% dintre antreprenorii respondenți în cadrul studiului au un venit lunar situat sub 500 euro, 33% ajung la câștiguri de până la 1000 de euro, iar 11% depășesc nivelul de 2.000 euro pe lună. Asta în condițiile în care în România, venitul mediu net în luna noiembrie 2015 s-a ridicat la 432 euro, potrivit studiului.

Primii doi ani într-o afacere antreprenorială sunt cruciali și cei mai grei, deoarece veniturile întârzie să apară, iar afacerea trebuie să crească. „Da, în primii doi ani tot ce poți face este să ai venituri care să-ți acopere facturile. După acești doi ani de supraviețuire (9 din 10 antreprenori nu supraviețuiesc) intri  în altă etapă, te uiți la investitori, dar și în această etapă veniturile îți sunt de ajuns să-ți plătești facturile și cam atât, dar valoarea companiei poate crește”, spune Florin Grosu, co-fondator Traderion, prezent la evenimentul de lansare a studiului. „Primii doi ani  au fost ani de investiții, bani personali pe care i-am băgat în proiect. Eu nu sunt plătită nici acum din Digital Kids”, a punctat Tincuța Baltag, fondator Digital Kids.

Pe de altă parte, Silviu Andrei Petran, asociat Materia, business care pro-duce obiecte de mobilier, decorațiuni și corpuri de ilu-minat din lemn recuperat și reciclat, susține că „nu suntem o zonă de normalitate, cred ca ar trebui zona de startup să fie diferențiată astfel încât oamenii care ar vrea să intre în antreprenoriat să nu fie nevoiți să se gândească că trebuie să plătească 70% taxe pe salariile lor. Atunci când o să ajungem  în zona de normalitate lucrurile o să fie diferite, oamenii o să fie mai cinstiți, o să avem mai multe locuri de muncă declarate, venituri mai mari la stat, mai multi angajați pentru care se vor plăti taxe.  Până atunci o să mergem pe sistemul asta cu salariu minim pe economie, cu două ore pe cartea de muncă pentru că asta este stilul antreprenorial actual, într-o formă sau alta.”

Tot mai mulți tineri vor să fie proprii șefi și să pornească un start-up, însă se lovesc de mai multe obstacole. Ca și în anii trecuți, birocrația a fost indicată ca fiind cel mai important obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România. Neclaritățile legislative, lipsa de informații, legislația stufoasă – sunt doar câteva aspecte semnalate de antreprenorii de startup ce sunt corelate cu fenomenul birocrației.

„Antreprenorii, cel puțin la început, se confruntă cu lipsa informațiilor legate despre legislație, fiscalitate, surse de finanțare și așa mai departe. Aș face un fel de platformă online în care aș organiza competiții între liceeni, simulări de business cu premii, și această platformă ar trebui să conțină și aceste informații de legislatie, fiscalitate și așa mai departe”, afirmă Tincuța Baltag.