Pe ce pariază anul acesta retailerul danez JYSK, cu afaceri anuale de aproape 483 de milioane de lei

În anul financiar început la 1 septembrie 2017 și finalizat pe 31 august 2018, JYSK a înregistrat o cifră de afaceri de 482,8 milioane de lei, în creștere cu 33% și un profit brut înainte de taxe de 67,2 milioane de lei, cu 23% mai mare față de anul financiar anterior.

„Ultimii ani au fost foarte buni. Am avut constant o creștere a cifrei de afaceri, a EBIT-ului și a numărului de clienți. Piața a crescut în general, iar concurența noastră s-a schimbat, căci au apărut atât companii cu magazine fizice, cât și e-retaileri. A crescut și numărul retailerilor care comercializează mobilier specific scandinav, ceea ce ne arată că în România are succes, iar clienții își doresc să-și amenajeze locuințele urmărind designul nordic. Credem că și în perioada următoare va exista o creștere a pieței de mobilier, dar ritmul de creștere va încetini față de 2018. Este un trend general al pieței”, spune Alexandru Bratu, country manager la JYSK România și Bulgaria.

Retailerul scandinav de mobilier și decorațiuni pentru casă JYSK este prezent pe piața locală încă din 2007, când a deschis un prim magazin la Oradea, însă un moment cheie în evoluția companiei a fost trecerea de la sistemul de franciză la grupul JYSK Nordic, în urmă cu șase ani. În momentul preluării, în 2013, businessul activa în România prin intermediul a 14 unități; preluarea a fost urmată de o expansiune rapidă, compania ajungând în prezent la 72 de magazine. Reprezentanții JYSK și-au propus să ajungă în următorii ani la 135 de magazine, pentru atingerea acestui obiectiv având planificate anual în jur de 10-15 magazine noi.

„Suntem în martie și deja am deschis șase magazine noi în 2019. Ne dorim să fim prezenți în toate orașele care au peste 20.000 – 30.000 de locuitori, dar există și orașe mai mici despre care credem că au potențial și, dacă găsim un spațiu potrivit, deschidem și în localități mai mici”, spune Bratu. În ianuarie, de pildă, compania a deschis un magazin în Vălenii de Munte și, cu toate că orașul are 15.000 de locuitori, „deschiderea magazinului a fost un succes, ceea ce ne arată că nu trebuie să ne ferim de orașe mici”, explică reprezentantul JYSK. De altfel, investițiile anuale ale companiei sunt direcționate în principal către expansiune și digitalizarea proceselor, iar pentru anul acesta reprezentanții JYSK și-au propus ca până în luna iunie să deschidă încă patru unități.

Deschiderea de magazine în orașe mici este un factor care stă la baza strategiei de expansiune a companiei în toate țările în care activează grupul Jysk Nordic. „Este o strategie pe termen lung, pe care o abordăm de mulți ani în toate țările. Modelul de business al companiei este bazat pe conceptul de magazin de mici dimensiuni, aflat aproape de clienți, unde aceștia pot găsi ușor ceea ce caută fără să piardă timp făcând drumuri lungi pentru a ajunge la noi”.

Cu toate acestea, planurile de extindere ale companiei sunt puse la grea încercare de o problemă expusă tot mai des de către reprezentanții businessurilor din mai toate domeniile:  lipsa forței de muncă. „Pentru că deschidem magazine noi într-un timp foarte scurt, este dificil să găsim o întreagă echipă pentru magazin în doar câteva luni. Acest lucru se întâmplă mai ales în orașele mici, de unde mare parte a forței de muncă a plecat”, spune Bratu. Potrivit datelor AMPR citate de ZF, numărul de salariați din industria mobilei a scăzut cu 2% în ultima perioadă, lipsa forței de muncă fiind și unul dintre motivele pentru care producția a trecut printr-o perioadă de stagnare. În ciuda crizei angajaților, personalul JYSK a crescut proporțional cu cel al magazinelor, în ultimii ani echipa mărindu-se cu aproximativ 150 de posturi noi pe an. Astfel, din 2013 până în prezent, businessul a evoluat de la 208 la 828 de angajați. La capitolul provocări legate de expansiune, reprezentantul JYSK spune că ar putea fi adăugat și faptul că nu există suficiente spații comerciale libere, mai ales în orașele medii și mici: „De exemplu, de mult timp ne dorim să deschidem un magazin în Alba Iulia, dar până acum nu am găsit un spațiu potrivit”.

Bratu spune că în ultimii ani clienții au început să prefere calitatea și că nu caută doar un preț mic, ci sunt dispuși să cheltuiască mai mulți bani pentru a avea un produs mai bun: „Un exemplu îl reprezintă saltelele, care la noi sunt împărțite în trei categorii de calitate și preț: basic, plus și gold. În ultimul timp, saltelele din gama gold, gama noastră de top, sunt cele mai dorite de clienți”.

Potrivit lui, cu toate că până acum valoarea bonului mediu a crescut constant, în ultimul an ritmul de creștere a încetinit. Totuși, pe segmentul online businessul înregistrează o valoare a bonului mediu de 3,6 ori mai mare decât a celor din magazinele clasice. În magazinele companiei, produsele au prețuri care încep de la 5 lei, pentru articole precum coșuri de gunoi, prosoape sau lumânări parfumate, care pot ajunge însă și la peste 5.000 de lei pentru paturi din gama gold și seturi de terase, de pildă. Potrivit lui Bratu, cel mai bine vândute produse sunt prosoapele, pernele și fețele de pernă. Reprezentantul JYSK crede că în viitor casele românilor vor arăta, în general, din ce în ce mai asemănător cu locuințele din alte state, deoarece „au acces la aceeași informație și la aceleași produse la care au acces locuitorii din alte țări –  din vestul Europei, din SUA, din China. Se inspiră din aceleași locuri, caută idei de amenajare pe Pinterest sau pe Instagram, văd care sunt noile trenduri”.

La nivel global, în anul financiar 2017-2018 grupul JYSK a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,5 miliarde de euro și un profit brut înainte de taxe de 474 milioane de euro. În prezent, compania activează în 51 de țări, prin intermediul a peste 2.700 de magazine, cu o echipă de aproximativ 23.000 de angajați. Anul acesta, în luna aprilie, compania se va extinde și pe piața din Irlanda.

Potrivit ZF, care citează datele Producătorilor de Mobilă din România (APMR), anul 2017 a fost unul dificil pentru industria mobilei, valoarea producției industriale stagnând în jurul a 2,5 miliarde de euro, în timp ce exporturile au înregistrat un avans de doar 1,7% în 2017, cel mai mic din ulimii ani, comparativ cu cel din 2016, de 6,9%.