Pagina verde. O comoara ignorată: ajungem să importăm afine când le putem culege din pădure și îi sancționăm pe culegători. Cum putem valorifica „aurul verde“ fără să îl punem în pericol?

♦ „Rezultatul este absurd: mii de kilograme de produse regenerabile rămân în pădure și se degradează, în loc să fie valorificate în beneficiul comunităților locale și al economiei românești.“

„Aproape 700 de kilograme de afine și hribi confiscate de polițiștii din Alba și Cluj“ au titrat ziarele din județul Alba zilele trecute, aduncând în prim-plan un domeniu mai puțin dezbătut însă de care ne lovim de fiecare dată când mergem în magazine sau urmărim datele statistice – producția spontană de ciuperci și fructe de pădure și importurile mari de afine și mure. Practic, mai mulți culegători au fost sancționați pentru „nerespectarea normelor legale referitoare la recoltarea, deținerea, transportul și comercializarea produselor nelemnoase specifice“.

„Atragem atenția cetățenilor cu privire la faptul că recoltarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier, precum afinele, murele, zmeura, ciupercile sau alte produse, se poate realiza doar cu respectarea prevederilor legale“, a transmis IPJ Alba, conform alba24.ro. Culesul fructelor și ciupercilor din flora spontană este reglementată, însă legea este ambiguă, cum spun actorii din domeniu, de Ordinul nr. 410/2008.

„În fiecare an există zone în care producția de afine, hribi, ciuperci și alte produse forestiere este mult mai mare decât cantitățile aprobate prin studiile de evaluare și autorizațiile de achiziție. Cu toate acestea, firmele nu au voie să achiziționeze decât cantitatea înscrisă în autorizație, chiar dacă au capacități de procesare, contracte comerciale și piețe de desfacere“, spun reprezentanții Asociației Patronale PAN AIR FLORA,  care reprezintă operatori economici din România activi în domeniul achiziției, procesării și comercializării ciupercilor, fructelor de pădure și plantelor medicinale din flora spontană. Membrii asociației spun că de peste 15 ani solicită Ministerului Mediului modificarea Ordinului nr. 410/2008, act normativ care limitează cantitățile de produse forestiere nelemnoase ce pot fi achiziționate de operatorii economici autorizați. Mai mult, ei atrag atenția că legea nu mai răspunde realităților economice și biologice din teren, dar și că este ambiguă pentru că proprietarii de păduri dau autorizații de achiziție a produselor din flora spontană pentru operatorii economici care prelucrează mai departe fructele și ciupercile, însă în același timp îi sancționează pe culegători, care reprezintă în general o categorie vulnerabilă, pentru care culesul fructelor reprezintă singura sursă de venit.

„Rezultatul este absurd: mii de kilograme de produse regenerabile rămân în pădure și se degradează, în loc să fie valorificate în beneficiul comunităților locale și al economiei românești. Iar atunci când operatorii economici achiziționează cantități peste limita autorizată, aceste produse sunt confiscate, deși provin din resurse naturale regenerabile și există trasabilitatea provenienței lor“, mai spus reprezentanții Asociației Patronale PAN AIR FLORA. Ei adaugă în esență confiscările nu  provoacă doar pierderi financiare pentru firme, reduc veniturile culegătorilor, afectează exporturile și descurajează investițiile într-un domeniu în care România are un potențial deosebit.

De altfel, ultimele date de la Institutul Național de Statistică, în 2019 România a importat 11.192 de tone de fructe de pădure și a exportat 2.444 de tone de fructe de pădure, de 4,5 ori mai puțin. Valoarea totală a importurilor a fost de 25,6 milioane de euro, pe când cea a exporturilor a fost de numai 11 milioane de euro, conform aceleiași surse. Practic, avem în magazine fructe de pădure din import, în loc să valorificăm producția internă.

Mai mult, flora spontană reprezintă o sursă de venit pentru persoanele fără alt loc de muncă, oameni care nu au avut acces la educație și susțin prin culesul fructelor toată familia. Aceștia merg prin munți ore în șir pentru a culege fructele, activitate de care mulți se feresc. În plus, autorizațiile pentru a colecta fructe din flora spontană implică sume pe care mulți dintre acești culegători nu și le permit.

„Multe din plante nu pot fi culese la orice oră, unele se culeg până în ora 5, până vine căldura. Mă bucur că sunt familii care își dedică timpul pentru recoltarea plantelor din flora spontană“, spunea recent Mihai Albuț, un antreprenor care a crescut la poalele Munților Apuseni și care a preluat de la tatăl său – Albuț și Fiii, care face ceaiuri, tincturi și alte produse naturale din flota spontană și din fructe de la producători locali.

„Trufăritul practicat ca profesie este mult mai dificil decât își imaginează majoritatea oamenilor. Pe lângă efortul fizic, există și riscuri reale, precum întâlnirea cu animale sălbatice sau mușcăturile de căpușe. Din păcate, unii căutători suferă deja de boala Lyme“, spune Mihai Constantinescu, cel care a pornit Luna’s Premium Truffles, care trimite în prezent trufe și produse pe bază de trufe în aproape toată Uniunea Europeană, dar și în SUA și Japonia. Produsele ajung inclusiv în restaurante cu stele Michelin, iar în 2024 au adus venituri de circa 275.000 de euro. El spune că cea mai mare provocare este lipsa unei legislații care să reglementeze această activitate și să încurajeze recoltarea sustenabilă. „Mi-aș dori ca accesul la această profesie să fie condiționat de absolvirea unui curs și promovarea unui examen teoretic, astfel încât oamenii să înțeleagă cum trebuie protejate habitatele trufiere și să desfășoare această activitate în mod responsabil.“

De ce este dificilă obținerea autorizației de culegător ca persoană fizică? Ce prevede legea?

Ordinului nr. 410/2008 prevede că persoanele fizice care recoltează plante, flori de mină, fosile de plante, fosile de animale vertebrate sau nevertebrate sau capturează animale din flora și fauna sălbatice, în scopul comercializării acestora către populație pe teritoriul național trebuie să solicite  emiterea autorizației pentru recoltare/capturare și/sau achiziție și/sau comercializare de la autoritățile competente de pe raza administrativ-teritorială unde se desfășoară activitatea de recoltare.

Printre documentele necesare se află acordul proprietarilor și al administratorilor proprietății, dar și studii de evaluare a stării resurselor biologice din flora și fauna sălbatice, elaborat de institute de cercetare științifică sau unități/centre care au ca domeniu de activitate elaborarea de cercetări în științe biologice/naturale.

Studiile se realizează anual, la comanda beneficiarilor, și se expertizează tehnic de comisia de specialitate a Academiei Române. Costurile elaborării studiilor de evaluare se suportă de beneficiar.