Pădurile amazoniene ard cu bani de la cei mai mari finanțatori ai lumii, care cer altora să fie mai responsabili

Bătălia contra defrișărilor în Brazilia președintelui extremist Jair Bolsonaro este o luptă împotriva rețelelor criminale și corupției, contra politicienilor, milițiilor și cartelurilor de droguri. Este, de asemenea, o luptă contra capitalismului pur.
În frunte cu Franța și Germania, G7, grupul celor mai industrializate națiuni din lume, s-a angajat să contribuie la protejarea pădurii amazoniene în timp ce incendiile continuau să distrugă unul dintre cele mai importante ecosisteme din lume.
Însă G7 nu poate finanța cu succes protecția pădurilor Amazoniei în timp ce băncile și investitorii din aceste țări continuă să finanțeze distrugerea lor, scrie EUobserver.
În timp ce Emmanuel Macron și Angela Merkel au reușit să strângă de la G7 un sprijin modest de 22 milioane de dolari, pe care Brazilia președintelui extremist Jair Bolsonaro l-a respins, companiile financiare din aceste țări finanțează fermele de bovine și culturile de soia la o scară de miliarde de dolari în fiecare an.
Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci franceze, și fondurile americane de investiții BlackRock și Vanguard dețin cumulat mai mult de 1,1 miliarde de dolari în datorii la cei mai mari cultivatori de soia și la cei mai mari trei crescători de bovine și au în portofoliu acțiuni în valoare de 6 miliarde de dolari la aceste companii. Președinții BlackRock și Vanguard sunt membri ai acum celebrei Business Roundtable, organizația liderilor din business din SUA care spune că responsabilitatea companiilor ar trebui să fie și față de angajați, clienți și societate, nu doar față de acționari.
Sute de alte instituții financiare mari din țările G7 sunt acționari importanți și creditori la firme care schimbă peisajul în Amazonia. Prin aceste participații și dețineri de datorii, companii financiare din Franța, Germania, SUA și alte state mari finanțează aceste afaceri care se bazează pe defrișarea padurii amazoniene și pe alterarea ecosistemelor învecinate la o scară de 2.000 de ori mai mult decât oferta de sprijin a G7.
Zonele de pădure din Brazilia au fost incendiate intenționat pentru a oferi terenuri pentru producția agricolă. Totuși, această producție nu ar fi posibilă fără creditarea și investițiile venite din partea instituțiilor financiare de anvergură globală.
Finanțatori și investitori de talia BlackRock, BNP Paribas și Deutsche Bank continuă să finanțeze companiile care beneficiază de defrișarea Amazonului, în ciuda dovezilor privind legăturile companiilor cu defrișările și planurile viitoare de extindere a producției în zonele forestiere.
Iată un exemplu: JBS, cel mai mare ambalator de carne din Brazilia, cu legături cunoscute cu despăduriri violente și corupția și acuzat că folosește forță de muncă în regim de sclavie, primește peste 20 miliarde de dolari sub formă de finanțare a datoriei de la instituții financiare internaționale. Numai Deutsche Bank deține acțiuni în valoare de peste 38 mililoane de dolari la JBS.
Finanțarea operațiunilor de bovine ale JBS continuă chiar și în condițiile în care JBS are în plan noi instalații de ambalare a cărnii, încurajând extinderea creșterii animalelor pentru sacrificare în Amazonia și biomul – complex de ecosisteme vast – Cerrado, extrem de important pentru planetă.
Deși producția de bovine și soia joacă un rol important în economia Braziliei, cercetările arată că există suprafețe suficiente de terenuri potrivite pentru producția agricolă, dar degradate, care ar putea permite  o producție extinsă fără a sacrifica pădurile sau savanele. Finanțarea continuă a companiilor precum JBS vine în ciuda angajamentelor băncilor investitoare de a rezolva problema defrișărilor pentru producția de materii prime precum soia și carnea de vită.
Spre exemplu, Deutsche Bank  are un cadru de politică socială și de mediu care arată că este „de preferat” ca producătorii de soia și bovine să aibă operațiuni durabile.
Însă o simplă preferință nu este suficientă. Atât timp cât activitatea de finanțare va continua să se îndrepte către companii care defrișează pădurea amazoniană și alte zone valoroase pentru mediu, companiile vor continua să taie pădurile.
Larry Fink, directorul executiv al BlackRock, companie care are sub administrare investiții de 6.000 de miliarde de dolari, ține ca publicul să știe că își folosește influența enormă pentru a presa companii să „servească unui țel social”. El le-a scris anul trecut firmelor în care fondul său investește să ia în considerare „impactul pe care-l au asupra mediului” și amenințările schimbărilor climatice.
„Stakeholderii presează companiile să se implice în chestiuni politice și sociale sensibile, mai ales când guvernele nu reușesc să o facă eficient”, le-a comunicat investitorul firmelor.
Astfel, problema finanțării conservării ecosistemelor alimentate de Amazon și a combaterii incendiilor devine cum să se definanțeze distrugerea pădurii. Băncile și toate instituțiile de finanțare trebuie să adopte politici mai puternice pentru a solicita companiilor să funcționeze sustenabil.
Profitând de nevoia de a avea acces la împrumuturi și capital de afaceri fundamental, o bancă sau instituție de finanțare poate face ca o companie să se confrunte cu presiuni pozitive pentru a adopta practici de aprovizionare și producție durabile.
De asemenea, consumatorii joacă un rol indirect în finanțarea acestor companii prin intermediul fondurilor de pensii. Fondul de Pensii Canadian, de exemplu, deține o participație de 40% în Glencore Agriculture, un trader de materii prime imens care defrișează cu bună știință pentru a produce soia în Amazonia, conform Bloomberg.
A da vina doar pe fermieri pentru incendiile care distrug pădurea Amazonului înseamnă să ignori sistemul economic mai larg care închide ochii la, sau chiar recompensează, tăierea pădurilor.
Dacă finanțatorii și, la rândul lor, companiile pe care le finanțează ar solicita sisteme de asigurare pentru a împiedica aducerea pe piețe a produselor care au legătură cu  defrișarea, implicațiile ar fi resimțite pe întregul lanț de aprovizionare, până la fermierii din teren.
Acești finanțatori au puterea nu numai de a lăsa fără finanțare activitățile de defrișare, ci pot oferi stimulente financiare pentru o producție durabilă. În timp ce o acțiune internațională este necesară, în special din partea G7, leadershipul țărilor ca Franța și Germania trebuie să fie însoțit și de acțiunea comunității financiare din aceste țări. În caz contrar, istoria se va repeta.
După cum scrie Washington Post, crescătorii de bovine din Brazilia „și-au împins efectivele în Amazon, defrișând complet și arzând pădurea pe măsură ce avansează” pentru a răspunde cererii crescânde de carne de vită exportată de firmele braziliene în China, Iran, Egipt, Rusia și Statele Unite.
Aproximativ o treime din carnea de vită este exportată de JBS. În SUA, unul din importatori este chiar guvernul. Dar, chiar dacă Fink a cerut public liderilor de afaceri să ia în considerare impactul lor asupra mediului, BlackRock și-a mărit participația la JBS cu 41 de milioane de dolari între 2016 și 2018, conform cercetărilor publicate de Prietenii Pământului.
Din documente reiese însă și că BlackRock a votat contra alegerii a cinci din nouă directori ai JBS anul trecut în urma unui scandal de corupție.
Biroul pentru Jurnalism de Investigație, The Guardian și Repórter Brasil au arătat în februarie că o companie gigant de ferme de bovine a fost amendată pentru defrișări în pădurea amazoniană a livrat sute de animale crescute în Amazonia altor ferme pe care firma le deținea pentru îngrășat. Bovinele au ajuns apoi la abatoarele JBS.
BlackRock nu este singurul care a găsit oportunități de investiții în fermele amazoniene. Cei mai mari 20 de investitori europeni și americani ai JBS dețin aproape 500 de milioane de acțiuni la această companie, evaluată la 2 miliarde de dolari.
Însă, alături de BlackRock, Capital Group, Fidelity Investments și Vanguard au cele mai importante participații.
În august, Business Roundtable, asociația executivilor multora dintre cele mai mari corporații americane, și-a schimbat enunțul privind „scopul unei companii“. Astfel, spun liderii de business, deciziile nu ar mai trebui să ia în considerare doar cum să fie realizat profit pentru acționari, ci să-i ia în calcul pe toți cei care au interese la companie, adică pe angajați, clienți și societatea în general – stakeholderii.
Amazonia a fost lovită de peste 74.000 de incendii de vegetație anul acesta, număr în creștere cu peste 80% față de aceeași perioadă din 2018. Multe dintre incendii sunt sezoniere, dar pentru o parte din ele au fost identificați ca vinovați crescători de vite care, încurajați de retorica anticonservaționistă a președintelui Jair Bolsonaro, au folosit focul pentru a curăța terenurile. Defrișările s-au accelerat de când Bolsonaro a preluat președinția, notează Financial Times. De asemenea, de la venirea lui Bolsonaro agenția guvernamentală care a amendat compania gigant pentru defrișare și-a pierdut un sfert din finanțare. Președintele, fost ofițer în armată cu înclinații de extremă dreapta, este poreclit „Căpitanul Drujbă”.