Pacienții cer minim de 6% din PIB pentru sănătate. Autoritățile spun că nu știu de cât este nevoie

“Noi nu știm de câtă finanțare are nevoie sistemul de sănătate, dar credem că dumenavostră, decidenții, știți mai bine decât noi. Noi, pacienții, știm însă condițiile în care suntem tratați în sistemul de sănătate din România și credem că așa nu se mai poate. Am văzut cum sunt tratați pacienții din alte țări europene și cerem să fin tratați la fel. Credem că un minim de 6% din PIB pentru sănătate este un prim pas care ar trebui făcut urgent pentru a îmbunătății starea de sănătate a celor cărora vreți să le solicitați votul”, a spus Radu Gănescu președinte COPAC, la o dezbatere privind campania “Pacient de România – 6% pentru sănătate”.

În schimb, președintele CNAS, Vasile Ciurchea, s-a arătat seceptic cu privirea la nevoia de bani din sănătate.

“Aș putea să vă garantez că sigur nu ajung 6%, probabil 10 – 12%, dar nici asta nu știe nimeni. Sigur, la început, când am văzut acest proiect, m-am gândit: «Ok, e în regulă, e bun». Sigur că este important acest procent de 6%, dar haideți să ne gândim cum îi gestionăm cât mai bine. (…) Dacă o să vrem în continuu să dăm ultimul medicament abia descoperit și ăla care încă nu a apărut, să ne ducem direct la cea mai scumpă investigație, toți bolnavii să fie internați și să stea în spital un minim de șapte – zece zile, este clar că nu vor fi bani”, a declarat președintele CNAS, Vasile Ciurchea.

Ciurchea a mai spus că și-ar dori ca banii plătiți de CNAS pentru tratamentele românilor în străinătate, peste 70 de milioane de euro pe un an, să intre în sistem, nu să iasă.

“Mi-aș dori ca toți pacienții să rămână în România, să vină cei de afară și să încasez eu, nu 70, ci 150 de milioane. Pentru că avem un corp medical de elită și chiar se fac lucruri bune în România. Dar nu trebuie să fugim de adevăr și trebuie să spunem că sunt foarte mulți pacienți care se duc afară. De ce? Doar ca să nu rămână în România? Sunt cazuri când se întorc de acolo și nu le-a fost rezolvată problema. Hai să fim extrem de atenți când facem acel referat medical pe baza căruia pacientul se duce afară”, a mai spus președintele CNAS.

Legat de creșterea salariilor medicilor, Ciruchea a spus că, dacă aceasta nu se reflectă în creșterea calității actului medical, atunci nu se rezolvă problemele.

“Eu sunt de acord să fie salariile cât de mari, dar să vedem cât ne putem permite și să vedem cât din aceste salarii se transformă într-o calitate a actului medical. Pentru că dacă mărim salariile și nu vedem nimc în calitatea actului medical nu cred că am rezolvat problema. Cu certitudine se poate îmbunătăți și baza materială a spitalelor, mă refer la aparatură, la reactivi, materiale etc. Dar ține tot de noi, haideți să ne uităm bine ce cumpărăm, dacă are service angajat, dacă are personal instruit pentur acel aparat etc. Dacă doar vrem să punem un aparat în curtea spitalului nu cred că am rezolvat problema. Foarte multe analize, și se vede în sistemul informatic uitându-mă ce se întâmplă pe paraclinic, se repetă de foarte mult ori”, a mai spus Ciurchea.

Și Vasile Cepoi, președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, a spus că nu se poate spune de câți bani ar fi nevoie în sănătate, pentru că nu există date privind costurile reale individualizate, care să vizeze particularitățile fiecărui caz în parte.

“Nu știm de unde lipsesc bani, de la buget sau din FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, n.r.). Din păcate, tratăm boli, și nu bolnavi”, a mai spus Cepoi.

La rândul său, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu a ținut să precizeze că România alocă printre cele mai mici sume pentru medicamente, în medie 90 de euro pe cap de locuitor, ceea ce este inadmisibil.

Liderul Federației sindicale Sanitas, Marius Sepi, a spus că este nevoie de regândirea sistemului sanitar și reducerea categoriilor de exceptați de la plata contribuției la sănătate, fiind deja 17 categorii în acestă situație.

El a mai spus că banii de la CNAS ar trebui să nu mai meargă în sistemul privat, ci statul să investească în spitalele publice.