(P) Cum poate fi diagnosticat cancerul de col uterin înainte să provoace simptome?

Cancerul de col uterin este pe locul al treilea în topul celor mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate la femeile din România, iar în cele mai multe cazuri (peste 95%) infecția cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabilă de apariția bolii. HPV este un virus care se transmite pe cale sexuală, multe persoane infectându-se cel puțin o dată în timpul vieții.

Chiar dacă multe infecții cu HPV dispar de la sine și există persoane purtătoare care nu dezvoltă acest tip de cancer, rămâne riscul cronicizării infecției. În astfel de cazuri, dacă infecția este provocată de o tulpină HPV cu risc oncogen crescut, cum sunt, de pildă, tulpinile HPV 18 și HPV 16, leziunile precanceroase pot evolua progresiv către apariția cancerului de col uterin.

Sistemul imunitar joacă, de asemenea, un rol important în dezvoltarea cancerului cervical. Astfel, pe fondul unui sistem imunitar normal, este nevoie de mulți ani pentru ca acest tip de cancer să se dezvolte, în timp ce în cazul unei imunități slăbite (de exemplu, la persoanele cu HIV sau cancer), boala poate să apară mult mai repede.

În stadiile incipiente, cancerul de col uterin nu prezintă semne și simptome, iar atunci când apar manifestările clinice (sângerare după actul sexual sau între menstre, menstruații foarte abundente, secreții vaginale modificate, durere abdominale sau în timpul actului sexual), cancerul este deja într-un stadiu avansat. De aceea, este important ca fiecare femeie să meargă periodic la un control ginecologic și să facă o serie de investigații de specialitate, pentru diagnosticarea din timp a acestei afecțiuni.

Pentru stabilirea diagnosticului de cancer cervical, sunt necesari mai mulți pași. Într-o primă etapă se efectuează testul Babeș-Papanicolau, care este recomandat pentru prima dată la trei ani după începerea vieții sexuale, ulterior o dată la doi ani pentru femeile între 21 și 30 de ani și anual pentru pacientele care au între 30-65 de ani. Pe lângă diagnosticul precoce al cancerului, testul contribuie și la depistarea unor eventuale leziuni precanceroase cu potențial malign. Procedura nu este dureroasă și implică recoltarea, cu ajutorul unei periuțe, a unei probe de secreție de la nivelul colului uterin, care va fi analizată în laborator, la microscop. Medicul poate recomanda și o genotipare HPV, în vederea identificării prezenței unei tulpini a virusului cu potențial cancerigen.

Dacă rezultatele indică o suspiciune de cancer cervical, medicul va recomanda o colposcopie, investigație ce presupune examinarea vaginului și a colului uterin cu ajutorul unui instrument numit colposcop. Datorită lupei binoculare cu care este dotat colposcopul și care mărește până la 60 de ori, medicul poate observa inclusiv leziuni care nu pot fi văzute cu ochiul liber. Procedura nu este dureroasă și presupune aplicarea locală a unei soluții de acid acetic, cu scopul unei mai bune evidențieri a eventualelor leziuni precanceroase. De asemenea, în timpul acestei investigații se poate recolta și un fragment de țesut, spre a fi analizat histopatologic, fie prin biopsie cervicală (se extrag mostre din diferite zone ale țesutului cervical suspect), fie prin chiuretaj endocervical (raclarea unei probe de țesut, cu ajutorul unei chiurete sau a unei periuțe subțiri).

Dacă în urma acestor investigații diagnosticul se confirmă, se va trece la stadializarea cancerului. Stadiul de evoluție se stabilește în urma efectuării unor investigații imagistice – radiografie, CT, RMN sau PET-CT, care permit examinarea organelor învecinate, pentru a vedea dacă boala a metastazat la distanță. Aceste ultime investigații au un rol esențial în stabilirea conduitei terapeutice.

La Spitalul Clinic SANADOR, pacientele au acces la o varietate de servicii medicale ginecologice în vederea prevenirii, diagnosticării și tratării diferitelor afecțiuni din această specialitate, asigurate de medici foarte bine pregătiți și cu foarte multă experiență în domeniu.

Alături de testul Babeș-Papanicolau și de testul HPV, la SANADOR se poate efectua și analiza CINTEC(R) PLUS, recomandată în cazul cu rezultate incerte, pentru a identifica cu mai mare precizie riscul de evoluție către leziuni cervicale intraepiteliale cu risc înalt.