Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Nu-l împrumutați pe Victor Ponta. Ajutați-l să scrie un CV pentru reangajare!

În fiecare lună, Ambasada SUA la București îmi trimite un email în care mă anunță că îl va premia pe antreprenorul lunii. În ianuarie, de exemplu, a fost premiat proprietarul unei podgorii. În lunile următoare, diplomații americani au acordat titlul de „Antreprenorul lunii” patronului unui restaurant care a câștigat contractul de catering pentru trupele americane de la Deveselu, unei doamne care produce clătite franțuzești, la Satu Mare, iar o parte din profit îl donează copiilor săraci și, bineînțeles, unui IT-ist.

Sunt afaceri relativ mici, dar curate: fără sprijinul statului, fără pile politice, toxice. Mesajul Ambasadei SUA este cel pe care încerc să-l transmit și eu de câte ori am ocazia: se poate! Se pot face afaceri cinstite în România, fără să intri în circuitul corupției de stat,  instituționalizate.

Mi-am adus aminte de aceste exemple de succes observându-l pe premierul Victor Ponta care, într-un efort disperat de a se salva, se autodefinește drept „tehnocrat” și cere „să acumuleze deficite pentru dezvoltare”. Mai în glumă, mai în serios, dacă acest personaj ar fi fost manager într-o companie privată de tipul celor premiate de Ambasada SUA, cred că ar fi dus-o în faliment. Acum, ceea ce dorește actualul premier este să se împrumute „pentru dezvoltare”, susține dânsul. Minte. Să fi făcut măcar efortul să ne prezinte un proiect „pentru dezvoltare”.

Unul singur, nu că ar fi crezut cineva în finalizarea sa. Dar ceea ce face guvernul PSD-UNPR-ALDE de câteva săptămâni încoace nu este decât să promită noi creșteri salariale. Complet haotic, deși ne ține lecții despre legea unică a salarizării. Au protestat medicii, s-a anunțat imediat o ordonanță prin care să primească un plus de 25% la salarii. Au amenințat profesorii cu greva, s-a cedat și în fața acestora. Vor ieși în stradă polițiștii și li se va promite și lor ceva. Moral, îi înțeleg: când un grup de 70 de demnitari și-au majorat peste noapte, prin ordonanță, indemnizațiile cu 350%, cum poți să le spui acestor oameni că pentru ei nu se poate?

Dar cel mai bun exemplu despre cât de goale sunt cuvintele acestui premier când vorbește despre „dezvoltare” este istoria accizei de 7 eurocenți la litrul de carburant. „Prin această măsură se dorește o finanțare pe termen lung pentru cofinanțarea proiectelor de autostrăzi”, spunea Victor Ponta, în februarie 2014. La acel moment, PNL, prin Crin Antonescu, a anunțat că susține această taxă. Cred că este inutil să mai precizez câți kilometri de autostradă s-au deschis în regimul Ponta. Nu vreau decât să amintesc că unul dintre puținele tronsoane finalizate, cel care face legătura între Sibiu și Orăștie, în zona dealului Aciliu, se duce la vale și, potrivit unui director din CNADNR, toată construcția ar trebui reluată de la zero, la un cost de 250 de milioane de euro.

Acest tronson a fost inaugurat în forță, cu două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, deși mai mulți experți au avertizat că lucrările de consolidare a dealului Aciliu nu sunt finalizate.
Aceasta este dezvoltarea pe care ne-o promite guvernul Ponta, contra unor împrumuturi costisitoare și abandonând un tratat cu UE, tratat votat de Parlamentul României, inclusiv de deputatul Victor Ponta.

Să nu fiu înțeles greșit: România are nevoie de mari proiecte și, din păcate, ele nu pot fi făcute decât de stat. Dar avem bani europeni pentru autostrăzi, modernizarea căii ferate, extinderea metroului sau ecologizare. Guvernul Ponta a fost însă complet incapabil să-i cheltuiască. La 30 martie, când ofițerul M.Ap.N., instruit de către SRI, Marius Nica a fost numit ministru al fondurilor europene, rata absorbției fondurilor de coeziune era de 48,91%.

La 31 iulie, ajunsese la 51,26%. Mai puțin de un procent pe lună, în condițiile în care la 31 decembrie 2015 ar trebui să finalizăm absorbția acestor bani. Deși poluarea este una din cele mai grave probleme ale țării – cu efecte asupra sănătății, cu toate costurile care decurg de aici – s-au cheltuit doar 44,37% din sumele alocate proiectelor de mediu. Dacă politicienii erau preocupați de mersul economiei, nu doar de micile intrigi de partid, s-ar fi cerut demisia ministrului Nica. În România, subiectul nici măcar nu există pe agenda publică.

În consecință, orice împrumut pe care actualul guvern îl face în numele României înseamnă doar bani pentru sponsorizarea carierei politice a lui Victor Ponta. Dânsul nu înțelege că s-a terminat, propriul partid vrea să scape de el. Într-o țară normală, având în spate un plagiat care a ajuns în toată presa internațională, un personaj ca Victor Ponta și-ar căuta din timp un job la clătităria din Satu Mare.

Notă: Opinia prezentată îi aparține domnului George Mioc și nu implică în niciun fel redacția Business Magazin sau organizația din care publicația face parte.