Opinie Dragoș Damian, Terpia Cluj: Ilie Bolojan, mâine la Paris spune-le că vrem să participam la reconstrucția Ucrainei. Nu garanțiile de securitate sunt miza, ci o reconstrucție care costă peste 500 miliarde de Euro, la care trebuie să fim și noi prezenți

Nu cred că este cineva atât de naiv încât nu înțelege care este miza discuțiilor de la Riyadh și Paris. 

Și nu înțelege că România este așezată geografic în cel mai perfect loc cu putință. 

Cea mai mare reconstrucție cunoscuta vreodată în istorie, mult mai mare decât Planul George Marshall, va începe probabil în mai puțin de un an. 

Planul Marshall a costat, desfășurat pe 3 ani, circa 12 miliarde de dolari, echivalentul de astăzi a circa 150 miliarde de Euro. Pentru implementarea Planului George Marshall a fost creată în 1948 celebra OECD, unde aspiră și România să devina membră. De dragul istoriei, să menționam că răspunsul la plan al Rusiei (URSS atunci) a fost înființarea CAER-ul, care astăzi nu mai există.

Reconstrucția Ucrainei este estimată, foarte orientativ, la 500 miliarde de Euro. 

Războiul s-a terminat, începe reconstrucția. Despre asta este vorba la Riyadh, la Paris.

Suntem pregătiți pentru planul de reconstrucție al Ucrainei (chiar, să vedem cum va fi numit acesta … ) ? 

Nu. Fabricile, uzinele și combinatele industriale din România vor deveni “consumatorul vulnerabil” după liberalizarea prețului la energie în aprilie. 

Arcelor Mittal Hunedoara s-a închis, combinatele din Galați, Târgoviște și Călărași trag un semnal de alarma (al câtelea?..), marile combinate chimice Azomureș și Oltchim au probleme deja de câțiva ani. 

Fabricile, uzinele și combinatele din România sunt necompetitive în bătălia comercială cu importurile care vin din țări comunitare unde guvernele au politici de susținere industrială, în special pe zona de energie. 

Aud politicieni la televizor care ne spun că suntem în mare pericol, avem cea mai mare graniță cu Ucraina dintre țările din UE și, foarte probabil, vom avea în curând și graniță directă cu Rusia. 

Singurul pericol care ne paște este că nu mai avem fabrici, uzine și combinate de materiale de construcții, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcții de mașini grele, etc., care ar putea să contribuie la refacerea Ucrainei. Și ne-ar aduce o groaza de bani.

Cei care ne conduc trebuie să se trezească la realitate, să creeze o cultură industrială, să atragă investiții industriale, să treacă la producția de energie ieftină, să sprijine fabricile, uzinele și combinatele de materiale de construcții, de chimie, de metalurgie, de siderurgie, de construcții de mașini grele (cate mai sunt). 

Trebuie ca cineva să asculte vocea industriașilor români, indiferent de capitalul acestora, și să elaboreze politici publice sustenabile de menținere a fabricilor, uzinelor și combinatelor la un nivel de competitivitate care să ne permită să participăm la reconstrucția din Ucraina. 

Ilie Bolojan, la Riyadh – unde au început discuțiile de pace – anul trecut, olimpicii români la chimie au câștigat 4 medalii, la Paris – unde continuă mâine alte discuții de pace – tot anul trecut, olimpicii români au câștigat 8 medalii. 

Vino cu o medalie de la Paris care să ne permită să avem un loc la masa reconstrucției Ucrainei. Bafta!