ONG: Proiectul Rovina, o nouă Roșia Montană. Apusenii, transformați într-o carieră de suprafață

“Mining Watch România și campania Salvați Roșia Montană condamnă Guvernul României pentru acordarea licenței de exploatare a cuprului și aurului pentru zăcământul Rovina. Strategia de transformare a Munților Apuseni într-o imensă carieră de suprafață avansează vertiginos prin licența primită de Carpathian Gold pentru acest perimetru. În acest fel, Guvernul Ponta permite demararea de noi proiecte devastatoare pentru mediu, ignorând zecile de mii de oameni care au ieșit în stradă împotriva mineritului cu cianuri la Roșia Montană, în toamna anului 2013”, se arată în comunicatul organizației neguvernamentale.

Reprezentanții ONG-ului îl citează pe fostul director al Institutului Geologic Român Ștefan Marincea, potrivit căruia dezvoltarea de proiecte miniere în zonă ar duce la “generarea a nu mai puțin de 2.900 de hectare de deșeuri”.

Proiectul de la Rovina presupune exploatarea în “imense” cariere de suprafață a 120 tone de aur și 100.000 de tone de cupru, potrivit Mining Watch.

“Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere – cu diametre de 500 și 600 de metri și adâncimi între 300 și 400 de metri, depășind chiar și proiectul Roșia Montană. În prezent întreaga zonă este acoperită de terenuri agricole, pășuni și pădure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, dar în imediata vecinătate a satelor Rovina și Merișor ce aparțin comunelor Criscior și Bucureșci. În linie dreaptă, Rovina este situată la 20 de kilometri de Roșia Montană și la doar 7 km de Brad, oraș ce numără 13.900 de locuitori”, mai arată ONG-ul.

Reprezentanții Mining Watch mai spun că Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) a acordat licență de exploatare pentru Rovina, unui operator privat, în totală lipsă de transparență, întrucât, până în prezent, ANRM nu a publicat pe pagina proprie informații privind noua licență și acestea nu se regăsesc nici în lista de anunțuri publice.

“Procedurile prin care Agenția Națională de Resurse Minerale gestionează și vinde zăcămintele minerale sunt secrete, contractele prin care statul român cedează resursele minerale fiind în continuare considerate secret de serviciu. (…) ANRM se comportă de altfel ca stat în stat, în pofida faptului că resursele minerale fac obiectul, potrivit Constituției, exclusiv al proprietății publice. Deosebit de grav este faptul că în etapa de eliberare și atribuire a licențelor miniere, populația locală este trecută în totalitatecu vederea. Majoritatea celor care vor fi afectați în mod direct de proiectul minier nu dețin nici măcar informații de bază despre proiect, cei mai mulți neînțelegând ce înseamnă cariere de asemenea dimensiuni”, se mai spune în comunicat.

Carpathian Gold a obținut din partea ANRM licență de exploatare a aurului de la Rovina, la 20 de kilometri de Roșia Montană, pe o perioadă de 20 de ani, prin intermediul subsidiarei Samax România, a anunțat compania canadiană.

Acordarea licenței reprezintă primul și cel mai important pas în procesul de licențiere. Potrivit legislației din România, licența va intra în vigoare după evaluarea finală de către mai multe departamente guvernamentale și după publicarea în Monitorul Oficial.

Este pentru prima oară când România acordă o licență pentru exploatarea metalelor fără implicarea unei companii de stat, se arată într-un comunicat al Carpathian Gold.

Compania urmează să actualizeze o evaluare economică preliminară din 2010, urmând să revizuiască costurile proiectului.

Carpathian Gold este o companie de explorare și producție ale cărei principale activități sunt producția de aur de la exploatarea Riacho dos Machados Gold din Brazilia, la care este singurul proprietar.

În plus, compania se concentrează pe planurile de explorare și dezvoltare de la proiectul Rovina Valley Au-Cu din România, unde este singurul proprietar.

În 2013, subsidiara din România a Carpathian Gold, Samax România, înregistrată la Baia Mare, a obținut venituri de 9,2 milioane de lei și un profit de 3,5 milioane de lei, având în număr de 43 de angajați, potrivit celor mai recente date disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Zăcământul de la Rovina conține cantități importante de aur și cupru, respectiv 120 de tone de aur și 100.000 de tone de cupru, declara în 2013 prefectul județului Hunedoara, Sorin Vasilescu.

Concesiunile învecinate sunt deținute de companii canadiene sau de statul român. Astfel, proiectul minier de la Roșia Montană este dezvoltat de către Roșia Montană Gold Corporation, controlată de grupul Gabriel Resources. În aceeași zonă, compania canadiană Eldorado Gold deține concesiunea minieră de la Certeju de Sus. Situat în vecinătate este și depozitul de cupru de la Roșia Poieni, cel mai mare din România, administrat de societatea de stat Cuprumin. Cu resurse estimate la 900.000 tone, la Roșia Poieni sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României.

Totodată, compania canadiană Eldorado Gold Corporation a anunțat la rândul ei, marți, finalizarea cu rezultate pozitive a studiului de fezabilitate realizat de subsidiara Deva Gold, care deține 80,5% din proiectul Certej din Munții Apuseni, situat la aproximativ 12 kilometri nord-est de orașul Deva. Potrivit studiului, Eldorado Gold estimează că va extrage aur și argint în valoare de peste 3,1 miliarde de dolari, pe durata de 17 ani a proiectului de la Certej.