Omul Anului 2014. Andrei Dunca, creierul afacerii pentru care Facebook a plătit o sumă fabuloasă

Andrei Dunca are 30 de ani și a dezvoltat afacerea pentru care Facebook a plătit în iulie 2014 o sumă cuprinsă între 400 și 500 de milioane de dolari, fiind cea mai spectaculoasă tranzacție a anului și prima achiziție a gigantului social media din România.

Business Magazin a acordat titlul „Omul Anului“ lui Andrei Dunca deoarece acesta reprezintă valorile susținute de revistă în cei zece ani de apariție: este tânăr, este antreprenor, este determinat și a realizat un produs spectaculos și vizionar, apreciat pe plan internațional.

„This journey is 1% finished“, răspunde cu lozinca Facebook Andrei Dunca la o întrebare privind viitorul său profesional. Are 30 de ani, face proiecte online de aproape 15 și simte că este abia la început. Se declară pasionat de fizică și de tehnologie.

Folosește termenul „extracurricular“ când se referă la modul cum a învățat programare și web design în timpul liceului. Spune că nu a avut modele, ci că a fost pasionat. Menționează că până la vârsta asta a acordat atenție exclusiv dezvoltării profesionale. Mai mult, ca să nu fie distras, a plecat din țară și s-a concentrat pe muncă. Are adresa @fb.com, dar spune că în jumătatea de an de când lucrează în Menlo Park, campusul Facebook, nu a avut încă ocazia să schimbe opinii cu Zuck (Mark Zuckerberg, fondatorul și președintele Facebook).

Are o poveste obișnuită, de om determinat să învețe și să își depășească limitele, de tânăr preocupat de carieră mai mult decât de orice altceva, dar și de tehnician continuu nemulțumit de ceea ce știe și de cât ar trebui să mai acumuleze: „Trebuie să recunosc că, încă din facultate și până în prezent, am pus pe primul loc proiectele și businessurile pe care am lucrat. Tot timpul asta a fost cea mai mare prioritate, iar orice altceva a avut un rol secundar. După multă muncă, niște decizii bune și o anumită cantitate de noroc, am ajuns să realizez lucruri la care nu m-aș fi gândit sau pe care nu le-aș fi putut prevedea. Sunt mândru de ce am reușit să realizez și foarte recunoscător că am ajuns să cunosc și să lucrez împreună cu atâția oameni extraordinari“.

A făcut școala la Cluj (Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu“ și ulterior Facultatea de Calculatoare de la UTCN). A început să lucreze organizat încă din liceu, din clasa a zecea, când a început, împreună cu câțiva colegi, să aibă proiecte („destul de mici, pentru companii locale, site-uri construite pentru 100 de euro“). Echipa încropită în liceu nu s-a dovedit suficient de serioasă și nu au progresat foarte mult. La sfârșitul liceului a început să lucreze din ce în ce mai mult cu Sergiu Biriș (pe care îl cunoștea dinainte de liceu, pentru că jucau baschet împreună) – „Sergiu făcea partea de design și eu partea de programare, am început să avem proiecte mai mari și, în premieră pentru noi, pentru clienți internaționali, deși toată echipa eram doar noi doi, lucrând fiecare de acasă“.

Prin 2004-2005, fluxul de proiecte al celor doi a început să devină mai serios și au început să lucreze din primul lor birou. În 2006, după nenumărate site-uri construite pentru clienți, s-au hotărât să construiască unul al lor și să aibă și un alt fel de business – așa s-a născut Trilulilu, prima platformă românească de video sharing, în ianuarie 2007. Tot atunci l-au cunoscut pe Mark Trefgarne (cel care va deveni CEO-ul LiveRail), care făcea la Londra consultanță și construcție de site-uri pentru companii britanice.

Cei trei au început să lucreze împreună, firma lui Mark Trefgarne ocupându-se de vânzări și de servicii clienți, iar Andrei și Sergiu de partea de execuție, web design/development: „Mark făcea outsourcing pentru web design/development către echipele noastre din Cluj pentru proiectele pe care le prindea la Londra. În timp am ajuns să lucrăm foarte strâns și să devenim prieteni și parteneri. Iar după câțiva ani de construit site după site pentru alții, venise momentul să facem ceva mai serios și mai durabil, un business adevărat. Eu și Sergiu începuserăm deja să lucram pe Trilulilu la sfârșitul lui 2006. În paralel, lui Mark i-a venit ideea unui business de video advertising și a scris prima specificație de produs pentru LiveRail în timpul vacanței de Crăciun din 2006“.

În ianuarie 2007, Trefgarne le-a propus lui Andrei și lui Sergiu să devină toți trei parteneri în acest business și să înceapă să îl dezvolte – Mark urma să se ocupe de viziunea de produs și de vânzări, Sergiu de design, iar Andrei de programare. Astfel a început povestea LiveRail: „Am lansat primul produs în 2007 – era un ad exchange pentru reclame video, unde publisherii și advertiserii puteau să tranzacționeze. Mark era în continuare la Londra, încercând simultan să obțină finanțare pentru LiveRail și să începem să funcționăm pe piața americană. Ca să aibă șanse mai mari de a obține venture capital, Mark s-a mutat în San Francisco la începutul lui 2008, ca să fie în Silicon Valley, unde toate aceste fonduri funcționează“.

LiveRail a reușit să obțină prima rundă de finanțare la mijlocul lui 2008, de la Pond Ventures, un fond americano-britanic, în valoare de 500.000 de dolari (în total, LiveRail a fost finanțat cu 12 milioane dolari, cel mai mare cost fiind cu oamenii, deoarece, după cum spune Dunca: „în ziua de azi tehnologia e destul de ieftină“). La momentul când LiveRail a primit prima rundă de finanțare, echipa era formată din 5 oameni, Andrei Dunca avea 24 de ani și Mark Trefgarne 25 de ani, fiind, din punctul de vedere al investitorilor, „foarte tineri, mai ales pentru un produs B2B, enterprise“.