Oana Ioniță, ZF: Ne fac tehnologia și AI-ul viața mai ușoară sau doar ne învață să trăim mai repede, fără să ne mai oprim cu adevărat?

E seară. Ai terminat, în sfârșit, ce aveai de făcut. Închizi laptopul, te așezi pe canapea și, aproape automat, iei telefonul în mână. Spui că te relaxezi. Deschizi o aplicație, apoi alta, mai vezi un clip, mai răspunzi la un mesaj, mai verifici ceva „rapid”. Nici nu-ți dai seama când trece o oră. Când lași telefonul jos, nu te simți nici mai odihnit, nici mai liniștit. Doar mai obosit. Și poate puțin frustrat, fără să știi exact de ce. În paralel, ziua ta de muncă arată altfel decât acum câțiva ani. Scrii mai repede, cauți mai puțin, rezolvi taskuri în timp record. Folosești inteligența artificială pentru idei, pentru structură, pentru răspunsuri. Lucruri care înainte îți luau o oră, acum se întâmplă în câteva minute. În teorie, ar trebui să fie mai ușor. În practică, nu ai mai mult timp, ci trebuie să faci mai mult în același timp. Aici apare paradoxul în care trăim: tehnologia ne ajută să fim mai eficienți, dar nu ne oferă mai multă liniște. Dimpotrivă, ridică standardul. Dacă poți face ceva mai repede, atunci se așteaptă să faci mai mult. Dacă poți răspunde instant, atunci devine normal să fii mereu disponibil. Dacă AI-ul te ajută să livrezi mai rapid, atunci „rapid” devine noul minim acceptat. În același timp, nici pauzele nu mai sunt, de fapt, pauze. Nu mai există acel spațiu gol în care pur și simplu stai. Am înlocuit liniștea cu stimularea constantă. Trecem de la meetinguri la scroll, din taskuri în notificări, fără o delimitare reală între activitate și repaus. Suntem stimulați constant de social media. Nu mai este vorba doar despre a „sta pe telefon”, ci despre un flux continuu de informație, imagini și reacții care ne țin atenția captivă. Fiecare notificare, fiecare clip scurt, fiecare scroll este construit să ne mențină acolo încă puțin. Și funcționează. Pentru câteva secunde simți că te relaxezi, dar în realitate creierul tău rămâne într-o stare de activare continuă. Și publicația The Conversation explică foarte clar de ce aceste comportamente devin atât de greu de controlat. Acea senzație aparent plăcută după ce stai minute în șir pe TikTok sau faci cumpărături impulsive online nu este întâmplătoare – ea este rezultatul dopaminei, un neurotransmițător responsabil pentru senzația de recompensă și satisfacție. Cercetările arată că utilizarea frecventă a rețelelor sociale activează aceleași zone din creier ca și alte tipuri de dependență, precum cele de substanțe sau jocuri de noroc. De fiecare dată când primești o notificare sau un „like”, sistemul de recompensă al creierului este stimulat, iar în timp devine din ce în ce mai greu să reziști. Practic, îți „antrenezi” creierul să caute constant aceste mici recompense. În tot acest context, AI-ul adaugă o nouă dimensiune. Ne schimbă și el ritmul. Ne obișnuiește cu viteza, cu eficiența, cu ideea că totul poate fi optimizat. Și, poate fără să ne dăm seama, începem să ne măsurăm și pe noi în aceiași termeni: cât de repede livrăm, cât de mult producem, cât de eficienți suntem. La muncă, acasă, în timpul liber, în hobbyuri. Cât de eficienți putem fi tot timpul? Problema nu este că tehnologia există sau că AI-ul ne ajută – au rolurile lor și e bine să le utilizăm. Problema este că umple fiecare spațiu liber și accelerează fiecare proces, fără să lase loc pentru echilibru. Nu mai simțim nevoia să ne oprim, pentru că nici nu mai știm cum arată acel „oprit”. Mintea rămâne într-o stare de activare continuă. Nu mai există acel spațiu gol în care gândurile se așază, în care ideile apar natural sau în care pur și simplu te recuperezi. Trăim într-un flux permanent de stimulare, iar corpul și mintea noastră încearcă, constant, să țină pasul cu el. Ar trebui să învățăm din nou să ne oprim. Să lăsăm telefonul jos fără să îl înlocuim cu alt ecran. Să acceptăm câteva minute de liniște fără să simțim nevoia să le umplem. Să ne permitem să fim, din când în când, mai puțin eficienți, dar mai prezenți. 

Oana Ioniță este Social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium