Oamenii au ajuns iar să plătească pentru colapsul financiar din 2008. De data aceasta, pentru a vedea filme și piese de teatru

Cea mai mare criză financiară de după cel de-al doilea război mondial i-a costat pe americani 12.800 miliarde de dolari după unele estimări, considerate conservatoare. În sumă nu intră costul suferinței umane. Pentru bailout-urile unor coloși precum băncile ipotecare Fannie Mac și Freddie Mac sau producătorii auto General Motors și Chrysler, contribuabilii americani au plătit peste 360 de miliarde de dolari. Contabil, Trezoreria SUA a făcut profit cu aceste „investiții“, dar nici economia și nici societatea nu și-au revenit complet de pe urma crizei. În această situație se regăsec multe alte țări, din Europa sau din Asia.

Interesant este că oamenii au ajuns să plătească din nou pentru colapsul financiar din 2008, dar de data aceasta nesiliți de nimeni, scrie The New York Times.
Executivii și editurile din industria americană a divertismentului spun că încep să prindă din ce în ce mai mult la public filmele, piesele de teatru, spectacolele de televiziune și cărțile care tratează ticăloșiile și erorile sistematice care au adus economia lumii în pragul colapsului în urmă cu opt ani.

The Big Short (Brokerii Apocalipsei), producție cinematografică americană bazată pe un bestseller nonficțiune al lui Michael Lewis, are până acum încasări de peste 100 de milioane de dolari din întreaga lume. Smoke and Mirrors (Fum și oglinzi), All We Had (Tot ce am avut) și Straight to Hell (Direct în Iad) sunt filme în producție ale căror titluri sunt grăitoare pentru tema lor.

„Aceste proiecte nu se dezvoltă în vid“, spune Len Amato, președintele HBO Films. HBO va scoate în 2017 un film despre Bernard L. Madoff, fost director al pieței Nasdaq, găsit vinovat de delapidarea a 65 de milioane de dolari. Aceasta îl face pe Madoff cel mai mare escroc de bursă din istoria SUA. Personajul a fost condamnat la 150 de ani de închisoare când avea vârsta de 71 de ani. Serialul „Madoff“ al ABC poate fi văzut deja la televizor.

„Poți vedea ce se întâmplă în procesul politic – ambele partide se confruntă cu mișcări apărute spontan și acum în dezvoltare care se împotrivesc tendinței de micșorare a clasei de mijloc și creșterii inegalității în distribuirea avuției“, explică Amato. „Publicul nu doar că vrea să vadă acest lucru la televizor sau la cinema, dar vrea foarte mult să înțeleagă cum am ajuns în acest punct.“
În Money Monster, un thriller care va rula din mai, George Clooney joacă rolul unei personalități TV bombastice. Amenințat cu arma de un telespectator care și-a pierdut toate economiile când piețele s-au prăbușit, personajul lui Clooney este forțat să investigheze o conspirație financiară.

„Îți spun că totul este manipulat“, spune în film persoana înarmată. „Ne fură totul și scapă nepedepsiți.“ Tema anti-Wall Street a filmului rezonează cu trendurile de acum din cultura populară. De altfel, vorbele persoanei înarmate sunt cât se poate de adevărate, având în vedere scandalurile din lumea bancară în care marile bănci sunt investigate că au manipulat orice, de la dobânzile LIBOR la piața valutară și cea a aurului.

Prăbușirea piețelor amenință să distrugă editura condusă de eroul celei mai noi cărți a lui Jay McInerney, Bright, Precious Things (Lucruri lucioase, prețioase), care va fi publicată anul acesta. În martie, teatrul public din New York va găzdui debutul piesei Dry Powder, o abordare satirică a personajelor de pe „scena“ de private equity. Personajelor le vor da viață actorii John Krasinski și Claire Danes.
În urmă cu câțiva ani nu exista un astfel de apetit, pentru creații care scot la lumină procesele din interiorul industriei financiare. Scenariștii, scriitori și regizorii livrau lucrări nonfictive despre dezastru și documentare precum Inside Job, însă directorii din industria divertismentului nu cutezau să parieze că publicul va cheltui bani pentru a retrăI șocurile din cauza cărora a pierdut atât de mult.
Margin Call (Apel în marjă, cunoscut în România ca Panică pe Wall Street) din 2010 este un film care abordează tema dezintegrării unei bănci de investiții la începutul crizei.

A fost un succes din punctul de vedere al criticilor, dar nu un succes popular. Filmul a înregistrat încasări mai mici de 20 de milioane de dolari la nivel mondial, iar peste 70% din audiență a fost din afara SUA, potrivit Box Office Mojo. Spre comparație, The Twilight Saga: Breaking Dawn, partea I (Saga Amurg: Zori de zi) a încasat în acel an 712 milioane de dolari.
„Eram ca o familie de catolici care evitau să vorbească la cină despre acel subiect“, spune Adam McKay, coscenarist și regizorul The Big Short, film nominalizat la premiul Oscar pentru cea mai bună imagine. „Însă oamenii realizează că toate aceste probleme care au cauzat crahul sunt încă aici.“