O tânără din orașul Siret vrea să crească numărul de turiști din Bucovina, după cel mai bun an din ultimii 25

“Nu poți să exiști ca oraș european și să fii izolat de lume. Situația aeroportului de la Suceava este poate una din cele mai importante probleme care afectează dezvoltarea potențialului turistic al zonei. Este absurd să ai pretenția ca un turist care aterizează la București să vină cu mașina timp de șase ore pentru a ajunge în Bucovina. În prezent aeroportul de la Salcea este închis.“

Născută și crescută în micuțul oraș Siret, situat la granița româno-ucraineană, Manuela Scripcariu gestionează proiectul Discover Bucovina, o comunitate de 70.000 de oameni construită de la zero, în care promovează destinațiile turistice din regiunea în care locuiește. Este vehementă când vorbește despre locurile natale și nu se ferește să arate cu degetul înspre cei care taie elanul dezvoltării turismului în zonă. Aeroportul despre care vorbește tânăra face parte din cele opt incluse de Business Magazin în lista rușinii publicată în 2013, care le include pe cele situate în zone strategice ale Românei. Acestea zac cu pistele aproape goale și se „mândresc“ cu cel mult două zboruri pe zi, și acelea spre București.

După cum spunea în 2013 Marius Grosu-Romașcu, directorul aeroportului de la Suceava, deși au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene și strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air și Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. „În cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acordării unor mecanisme de sprijin financiar este discutabilă. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport căruia îi lipsesc premisele să devină viabil nu poate fi o soluție sustenabilă“, explica Szabolcs Nemes, consultant în cadrul companiei Roland Berger.

După 25 de ani în care la Suceava ajungeau pe calea aerului puțin peste zece mii de pasageri anual, oficialitățile susțin acum că va deveni cel mai modern aeroport din România, cu pistă elastică și cu tehnologie de ultimă generație. Valoarea investiției în procesul de modernizare aflat în curs de derulare la ora actuală se ridică la aproape 2 milioane de lei, bani alocați din bugetul Consiliului Județean. Până la redeschiderea aeroportului, preconizată în vara acestui an, turiștii care aleg Bucovina ca destinație turistică au de ales între aeroportul din Iași sau cel din Bacău, aflate la două ore distanță de municipiul Suceava.

Chiar și fără aeroport, Bucovina atrage anual circa un sfert de milion de turiști, dintre care 20% sunt străini, iar numerele înregistrate de INS sunt tot mai bune de la an la an. Conform datelor Direcției Județene de Statistică Suceava, în Bucovina există în prezent 12.121 de locuri de cazare în 485 de hoteluri și pensiuni clasificate de Ministerul Turismului. Dublarea numărului de locuri din ultimii zece ani a atras tot mai mult turiști, iar Manuela Scripariu crede că zona este slab promovată față de potențialul real.

Doar un sfert dintre locurile de cazare sunt ocupate în medie în cursul anului. Asta deși Bucovina este destinația turistică preferată de turiștii români și străini atunci când vine vorba de sărbătorile  de iarnă sau de petrecerea Paștelui. În ultimii ani, statisticile arată un grad de ocupare al pensiunilor și hotelurilor din Bucovina de până la 98%, devansând chiar Valea Prahovei în perioadele menționate.  „Turiștii aleg să petreacă aceste sărbători aici deoarece Bucovina este considerată locul ideal pentru a te bucura de tradiții și de obiceiuri. Oferta pensiunilor și hotelurilor este variată, oaspeților le este pregătită o atmosferă liniștită, cu datini, colinde și bucate tradiționale pentru masa de Crăciun și Revelion. Situația se mai repetă doar de Paști.“

Proiectul Manuelei Scripcariu, Discover Bucovina, a pornit inițial ca o simplă pagină pe rețeaua de socializare Facebook. În trei ani, mesajele și campaniile pentru promovarea Bucovinei ajung la circa 150.000 de persoane din România și străinătate. De aceea, tânăra a decis să construiască un portal cu același nume, funcțional în prezent doar în limba română, pentru a aduce într-un singur loc oferta proprietarilor de pensiuni și hoteluri. Turiștii caută mai ales pachete de trei și patru nopți în unități de cazare de trei și patru stele și alocă bugete de 800-1.500 de lei de persoană. Potrivit INS, cea mai mare durată medie a șederii s-a înregistrat în structurile turistice din zona stațiunii balneare Vatra Dornei (4,2 zile), urmate de structurile din zona montană  (2,3 zile) și de „alte localități și trasee turistice“ (1,9 zile).