O româncă descrie cât de simplu e să ai o afacere la Londra: Înființarea unei firme durează zece minute și se face pe internet oricând

Ozana Giușcă a ajuns la Londra ca să urmeze un MBA și a rămas să lucreze în City. A renunțat la poziția de manager de relații cu clienții la Piraeus Bank și, spune ea, dacă ar fi să aleagă din nou ar opta tot pentru capitala Angliei.

„E foarte ușor să cunoști oameni noi, să dezvolți relații, să vorbești business la un nivel înalt. Lucrurile se mișcă mai rapid decât în alte locuri, ai de-a face cu oameni care iau decizii și, ce-mi place cel mai mult, se merge pe the benefit of the doubt, adică prezumția că ești nevinovat și că ai interese bune și oneste. Numai dacă greșești și demonstrezi contrariul ești mutat în altă categorie. Nu se pierde atât de mult timp cu suspiciuni și nevoia să demonstrezi că ești un om integru, ceea ce pentru mine este o mare ușurare.“

În 2004, Ozana Giușcă a decis să pornească și propria afacere și s-a specializat în consultanță în atragerea de fonduri europene pentru companii care investesc în România. În 11 ani a avut 100 de clienți și a implementat proiecte în valoare de 150 de milioane de euro.

„Înființarea unei firme se realizează în zece minute. Atât mi-a luat mie la 2 noaptea când mi-am înființat prima firmă în Londra. Totul se face pe internet și este extrem de simplu.“

Așa a început aventura antreprenorială a româncei, urmată de alte surprize plăcute. De 11 ani, Giușcă își ține singură contabilitatea într-un fișier Excel, unde introduce veniturile, cheltuielile și mișcările de numerar de la bancă, de unde i se generează raportul de profit și pierderi, balanța și cash-flow-ul, pe care le raportează o dată pe an la agenția de administrare fiscală. Taxa pe valoare adăugată este singura raportare făcută trimestrial. Nu a făcut nici măcar un drum la Fisc pentru că fiecare antreprenor își depune bilanțurile online, printr-o operațiune simplă, care durează câteva minute. A angajat un contabil doar pentru raportarea legată de salariați și asta pentru că nu a vrut să instaleze un software pe care circa financiară îl oferea ca să gestioneze singură și acest aspect.

„Ce se întâmplă în România mă enervează de fiecare dată când mă gândesc. Cum e posibil să am angajat la firmă un șofer al cărui rol principal să fie plimbatul de hârtii? Când în UK nu am niciun personal auxiliar! Cum e posibil să muncească o angajată câteva zile ca să facă documente contabile și să mai plătim și firmă de contabilitate când la Londra eu fac singură toate aceste lucruri în câteva minute? De ce să plătesc lunar taxe pentru salariați în două conturi? În UK 
se plătește suma 
într-un cont și se descurcă autoritățile să le împartă. În UK, pentru orice act, document, nevoie, ori completez un formular online, ori dau un telefon, și primesc răspunsul prin e-mail sau prin poștă. În România, poți să trimiți șoferul de 3-4 ori ca să rezolve probleme banale! Să nu mai zic că am virat și bani statului român într-un cont afișat pe un site oficial care nu mai era valabil.“

Firma lui Giușcă are un sediu și în România, unde conduce o echipă de zece oameni responsabilă cu implementarea proiectelor. „Acasă, autoritățile vor să te prindă cu mâța în sac, funcționarii publici se simt frustrați când trebuie să facă ce-va pentru privat, îi fac pe oameni să se simtă datori că și-au rezolvat problemele. În Marea Britanie, autoritățile tratează cetățenii și firmele ca pe clienți și se străduiesc să facă sistemul cât mai prietenos, ca să fie cât mai ușor și comod pentru firme. Autoritățile din UK își dau tot concursul să rezolve problema, să îl ajute pe om, iar în România își dau tot concursul sa îl prindă că a făcut ceva greșit“, compară antreprenoarea, care arată că auto-ritățile britanice susțin frecvent seminarii cu proprietarii de business în care aceștia înțeleg mecanismele prin care trebuie să procedeze și au posibilitatea să pună orice întrebare și să primească răspunsuri.