O nouă CRIZĂ iarna asta prevestită de Steen Jakobsen, Saxo Bank, renumit pentru teoriile sale despre economie și politică, deseori controversate

După o vizită la sediul din Copenhaga al Saxo Bank în „vremuri de normalitate”,  l-am reîntâlnit pe Steen Jakobsen, Chief Investment Banker al băncii de investiții, renumit pentru teoriile sale despre economie și politică, deseori controversate, într-o conversație pe Zoom. Cum vede el noile realități pe care le trăim și cum conturează acestea lumea investițiilor?

Cred că putem descrie drept non-conformist sediul central al unei companii în a cărui sală de mese se află o replică în mărimi naturale a unui dinozaur. Aceasta, alături de alte obiecte de artă, se află în sediul central din Copenhaga al băncii daneze de investiții Saxo Bank, vizitat și de Business MAGAZIN în unul dintre evenimentele de presă organizate anterior pandemiei.  Dinozaurul este relevant pentru cultura băncii, cunoscută pentru predicțiile anuale scandaloase referitoare la evoluția macroeconomică și politică la nivel global, dar reprezintă și un simbol al faptului că dacă nu te adaptezi, poți dispărea.

L-am reîntâlnit de această dată online pe Steen Jakobsen, Chief Investment Banker la Saxo Bank, într-o conversație despre provocările prezentului, felul în care acestea conturează  lumea investițiilor, dar și schimbările cu care s-au confruntat personal el și echipele pe care le coordonează.

„Pentru mine a fost o schimbare mare fiindcă într-un an normal de business, aș fi pe drum sute de zile pe an, aș vizita, în medie, 30 de țări și, evident, pandemia de COVID-19 a oprit toate aceste activități. Totuși, am fost unul dintre puținii oameni suficient de norocoși care să meargă la muncă în toată perioada de lockdown, dar doar pentru că Saxo Bank a desemnat circa 50 de oameni care să meargă la birou”, descrie Jakobsen principala schimbare din viața sa profesională. Se declară astfel unul dintre norocoșii angajați care au putut merge la birou din rândul colegilor săi, răspândiți în centre financiare ale lumii, precum Londra Paris, Zurich, Dubai, Singapore, India și Tokyo.

Jakobsen spune că s-au întâmplat mai multe lucruri pe care le consideră interesante din perspectiva modului de lucru,  printre care nevoia de a crea o conexiune cu colegii aflați în locuri diferite. „Era destul de dificil să obții un spirit de echipă, COVID-19 a creat nevoia aceasta de a ne întâlni zi de zi, în jurul orei 8, pe Zoom, în ședințe în care am discutat aspecte ce țin de delegare, discuții despre piață, despre clienți, despre cum să navigăm prin această perioadă. Ca echipă am devenit nu doar o echipă mai puternică, ci o echipă mai bună, pur și simplu pentru că eram foarte ancorați în realitatea creată de situația pandemică.”

Per ansamblu, raportându-se la muncă, spune că a învățat trei lucruri importante. Primul dintre acestea este că pentru o echipă, abilitățile digitale foarte puternice cer nevoia de cerințe repetitive: „Dacă noi vorbim în fiecare zi, impactul este mai mare decât dacă aș vorbi cu tine ca șef o dată pe lună sau o dată la șase luni – cred că este o putere pe care ne-o dau aceste medii digitale”. Pe de altă parte, crede, de asemenea, că nu vom pierde nevoia de interacțiune și nu vom renunța niciodată la întâlnirile față în față – a văzut aceasta în ultimele 8 săptămâni, în care a putut călători și în care și-a văzut clienții mai fericiți ca niciodată. „Putem avea toate tipurile de tehnologie, dar ce ne place tuturor în cele din urmă este să întâlnim alți oameni.” Crede, de asemenea, că există multă bunăvoință în oameni atunci când este cel mai mult nevoie de aceasta – iar pandemia a adus un exercițiu puternic în acest sens. Acum, în condițiile în care în Danemarca s-a renunțat la orie restricții de la 1 septembrie, întreaga echipă din biroul central s-a întors la birou. 

În ceea ce îi privește pe clienți, în nevoia de a răspunde întrebărilor acestora în contextul schimbărilor pieței, au creat un podcast, Saxo’s MorningCall – care a devenit unul dintre cele mai bune podcasturi din lume în termeni de cifre. Evoluția acestuia este relevantă și dacă ne uităm la creșterea investitorilor de retail în perioada pandemică, a oamenilor normali, atrași de lumea investițiilor pe piața de capital fie datorită economiilor mai mari, a timpului disponibil avut în perioada în care au lucrat de acasă sau a fluctuațiilor de pe piața de capital.

„Baza noastră de clienți era formată în mare parte din clienți semiprofesioniști și profesioniști, o consecință a faptului că avem platforme foarte profesionale, cele mai dezvoltate în termeni de instrumente de trading dar în perioada pandemică, investitorii de retail au devenit foarte implicați în business, așadar am văzut un aflux mare de clienți, de câteva sute de mii de clienți, din această zonă. Am avut un câștig de 25%-30% mai mulți clienți, per ansamblu, în perioada de COVID-19.” Economistul spune că această creștere a venit mai ales din zona oamenilor care înainte simțeau că nu au timp pentru tranzacționare sau nu voiau să urmărească piața, dar care au avut dintr-o dată suficient timp pentru a se educa în această direcție – un argument în acest sens fiind faptul că mulți dintre ei au solicitat webinarii în care să afle mai multe despre tranzacționare.

„Am o experiență vastă în acest domeniu, iar aceasta este singura creștere de asemenea anvergură a implicării clienților pe care am văzut-o și sunt convins că pandemia este în proporție de 90% cauza acestei evoluții.”

Unul dintre fenomenele generate în zona de tranzacționare a fost cel de „meme stocks”, cel al evoluției neașteptate al unor acțiuni ca urmare a abilității unor oameni de a se uni și a genera mișcări uriașe în social media (spre exemplu, fenomenul GameStop, de la începutul acestui an, în care un grup de investitori de pe Reddit, denumit wallstreetbets, cu milioane de utilizatori, a generat creșterea acțiunilor companiei GameStop, o companie care deține un lanț de magazine de jocuri video): „Multe dintre aceste strategii au fost foarte sofisticate dacă stăm să ne gândim și au devenit o parte importantă a tranzacțiilor”.

„Cred în tehnologie, cred că va aduce o nouă clasă de active și atunci când va fi definită ca o nouă clasă de active nu doar că va supraviețui, dar va înflori și va crește mai mare.”

Steen Jakobsen, CIO Saxo Bank

Observă că, pe măsură ce oamenii se întorc la birou și devin mai ocupați, o parte dintre ei vor renunța la investițiile de pe piața de capital, însă, este de părere că oamenii tineri, cei care au sub 40 de oameni, în special femeile, sunt mult mai implicați în investiții decât anterior și în încercarea de a-și dezvolta abilitățile de a crea un viitor financiar pentru ei.

De altfel, el crede că următoarea mișcare mare în zona de investiții va fi o consecință a unui posibil grup de femei-investitori, care se vor reuni într-un grup pe Reddit și vor ataca companiile care sunt patriarhale în natura lor. „Nu spun că o astfel de mișcare ar fi corectă sau greșită, dar credem că se va întâmpla asta.Vedem o schimbare fundamentală referitoare la cine investește, cum investește și cum folosesc investitorii social media și alte unelte pentru a ajunge unde își doresc.” Economistul crede că, deși, filosofic vorbind, discuțiile pe această temă sunt mai ample, acestea sunt bune pentru piață și, cu siguranță, bune pentru coerența societății per ansamblu. Un alt lucru mai puțin știut pe care Jakobsen îl menționează este că femeile sunt traderi mai buni decât bărbații: „Este pur și simplu o constatare matematică, o consecință a faptului că tranzacționează mai puțin. Există o corelație între cât de mult tranzacționezi și câștigurile tale, astfel că, pentru că femeile sunt puțin mai defensive în felul în care investesc, au o frecvență mai redusă a tranzacțiilor, economisesc și fac tranzacții mai rar, ceea ce înseamnă  că în general, în medie, femeile o duc mai bine decât bărbații când vorbim despre investiții.”

Un alt argument pe care economistul îl aduce în această direcție este că în multe dintre culturile globului, femeile sunt responsabile de bugetele familiilor lor, mai mult decât bărbații: „În multe dintre culturi, femeia din familie decide felul în care banii sunt cheltuiți sau investiți, prin urmare capacitatea femeilor de tranzacționare este probabil mai mare decât a bărbaților ”. Acest lucru i se pare interesant și în contextul în care businessurile lumii se poziționează cu preponderență către clienții bărbați: „Avem vreo bancă din lume cu produse dedicate femeilor? Există multe bănci care poate nu spun asta, dar dacă te uiți la felul în care își realizează reclamele, felul în care atrag clienți, acesta este bazat pe simboluri specifice bărbaților – fotbal, oameni care sunt puternici etc. – unde este banca care țintește calitățile femeilor?” Este de părere că retorica se va schimba în câțiva ani de acum încolo, iar băncile, de pildă, vor avea segmente dedicate care vor ținti clienții femei sau chiar mai mult decât atât, vor exista bănci dedicate în întregime femeilor.

„Din punctul meu de vedere, cred că următorii 10 ani vor fi cei mai interesanți din istorie în politici macroeconomice și sociale.”

Suntem sau nu într-o criză?

„Cred că suntem într-o criză, dar criza în care suntem este una a energiei – în octombrie am avut cele mai ridicate prețuri ale energiei din istorie aproape, iar asta înseamnă că avem o Europă care are deficiențe legate de felul în care asigură resursele de energie. În plus, avem ca principală agendă politică orientarea înspre schimbările climatice, care face aceleași resurse, petrolul și gazele, mai scumpe, doar pentru că se insistă pe reducerea surselor de energie fosilă. Vom avea o criză, o criză care va începe și va avea ca origine criza energiei cu care ne vom confrunta iarna aceasta”, crede Steen Jakobsen. El observă  că un consumator, fie el din România sau Danemarca, va plăti cu între 25 și 30% mai mult pentru electricitate și gaze decât într-un an normal în iarna aceasta: „Este o taxare a consumului, dar și a companiilor din zona de producție. Știu că România are talent când vine vorba despre producție, producția de mașini etc – dar toate acestea implică un consum ridicat de energie, prin urmare costul marginal pentru a face afaceri în România, Danemarca, Germania va crește, piața muncii va cere salarii mai mari, așadar va exista și o creștere a costurilor legate de muncă atunci când vine vorba despre administrarea unui business, or, alături de creșterea  prețului energiei, acestea vor crea o criză”.

De asemenea, Jakobsen amintește: „Fiecare criză economică din istorie a început ca o criză a energiei. Aproape tot ceea ce facem în prezent implică electricitatea, stai într-un birou cu lumini, cu căldură, calculatorul, telefonul sunt încărcate cu electricitate, așadar, abilitatea de a porni electricitatea este ceea ce face societatea noastră să funcționeze – este poate la fel de importantă precum dobândirea hranei. Prețul alimentelor și al electricității cresc alarmant, așadar da, din păcate, suntem aproape siguri că vom avea o criză, dar o criză care va avea ca origini criza energiei, dictată de faptul că avem un mod foarte deficient de a gestiona crizele de-a lungul timpului, extindem datoria și păstrăm dobânzile reduse, nu facem un sistem mai bun de electricitate, nu investim în surse alternative de energie, nu încercăm să scădem consumul de energie sau să îl facem mai productiv, așadar sunt 100% sigur că vom avea o criză a energiei, și, în procent de 70-80% sigur că vom avea o criză economică ce se va arăta și se va simți ca o adevărată criză economică.”

Crede că efectele vor fi resimțite în ianuarie-februarie, în momentele în care vom începe să ne plătim facturile pentru lunile de iarnă. „În ianuarie-februarie, se va simți deja panica de la băncile centrale și de la Guvernele naționale din cauza încetinirii economice. Acum vedem că este puțin mai scump să ne alimentăm mașina, dar când vom plăti pentru electricitate și căldură, chiar vom simți aceste consecințe.”

Când vom vedea lumina de la capătul tunelului în contextul noii crize? Steen Jakobsen crede în soluțiile ce pot fi generate de situațiile de criză, iar odată ce situația va fi acceptată, va exista și un răspuns în acest sens și oferă drept exemplu situația pandemică:

„Nimeni nu s-ar fi gândit că vom avea o pandemie, iar când a început, oamenii se gândeau că vom avea un vaccin în 2-3 ani, nu în 10 luni. Cred că criza din energie îi va forța pe cercetători, pe guverne, pe companii, să investească în dezvoltarea de surse alternative de energie, să facă lucrurile mai bine, cred că asta va face ca productivitatea să treacă la următorul nivel”.

Explică și felul în care se raportează ei la fenomenele pe care le trăim, așa cum le explică acest lucru clienților: „Creăm cerere nelimitată pentru transferul banilor, creăm bani ieftini prin dobânzi scăzute și apoi, atunci când acea cerere merge în economia reală, pare că, din senin, nu avem suficientă ofertă; nu avem suficient lemn, aur, gaze naturale, un container care este trimis din China în Rotterdam costă 12.000 de dolari, lumea pe care o trăim este prea mică față de ce vrem să realizăm. În plus, mai adăugăm taxele pentru schimbarea climatului.” Nu contestă faptul că avem nevoie de politici referitoare la schimbările climatice, dar dacă insistăm ca energia solară și eoliană să fie unicele soluții, atunci vom avea o problemă pentru că, desigur, turbinele din România, Danemarca sau de oriunde altundeva nu pot funcționa ca unice surse alternative de energie; o rețea electrică nu se poate baza în întregime pe acestea. „Politicienii cred asta – spun «haideți să avem autovehicule electrice», dar acele autovehicule trebuie încărcate și să aiba o infrastructură bună, care poate fi construită doar prin energie fosilă, nu prin energie alternativă. Așadar, cred că ceea ce se întâmplă este că facem foarte multe greșeli acum care ne împiedică să fim mai productivi și mai eficienți.”

Observă că dacă acum 10 ani, tinerii voiau să lucreze pentru Facebook, în prezent, dacă vrei un job care să îți asigure venituri bune, nu e suficient să construiești o aplicație „care îți aduce lucruri poate cu 2 zile mai repede”.

„Acum avem nevoie de surse mai bune de energie, de o modalitate mai bună de a o transporta, o modalitate mai bună de a duce investiții în rândul femeilor – toate aceste aspecte țin de lumea reală, nu sunt în lumea virtuală – din punctul meu de vedere cel mai optimist lucru al acestei crize este că ne va ancora mai mult în realitate, mai puțin în lumea virtuală.”

Steen Jakobsen s-a alăturat băncii de investiții Saxo Bank în anul 2000 și este în prezent economist șef și Chief Investment Officer.

♦Œ Din rolul său, se concentrează pe strategiile de alocare a activelor și pe analiza, per ansamblu, a peisajului macroeconomic și politic.

♦ Este responsabil, alături de alți experți ai Saxo, de „Predicțiile Scandaloase” ale băncii de investiții, un set anual de previziuni referitoare la evoluția macroeconomică și politică la nivel global.

Ž♦ Abordarea lui asupra investițiilor și tranzacțiilor este una controversată uneori – nu ezită să ofere păreri diferite față de opinia majorității.

♦ Cu o experiență de mai bine de 30 de ani, apare constant ca invitat al CNBC și Bloomberg News.

Sursa: Saxo Bank

Steen Jakobsen are o părere diferită și când vine vorba despre ESG (Environmental, Social, Corporate Governance), evaluarea gradului de conștientizare al unei firme referitor la factori sociali și de mediu, care câștigă din ce în ce mai mult teren și în rândul investitorilor.

„Sprijin în totalitate ideea că trebuie să facem lucrurile mai bine când vine vorba despre guvernanță, aspectele sociale și de mediu, dar dacă te uiți la obiective, reducerea emisiilor de CO2, de pildă, spui că trebuie să investești în surse alternative de energie care fac costul marginal al energiei să scadă și care să reducă poluarea rezultată din proces, cărbunele fiind, desigur, cel mai rău și eolienele fiind cele mai ieftine, dar trebuie să găsim o soluție de mijloc.” Este de părere că trebuie să investim și să ne gândim că există soluții care fac energia mai ieftină și mai eficientă în felul în care este folosită. ESG face exact opusul, crede economistul: „Dacă lumea vrea să decarbonizeze sub regulile ESG, acest lucru înseamnă că lumea va deveni mai metalizată – folosirea mașinilor electrice și a bateriilor crește cantitatea de metale folosite în proces, crește cantitatea de semiconductori folosiți în proces, crește cantitatea de aluminiu, vedem că în forma prezentă a ESG ne îndreptăm spre mai rău. Problema nu este intenția, dar pe termen scurt trebuie găsit un teren de mijloc; mi-ar plăcea să vedem că țările UE cheltuie cel puțin 1-2% din PIB pentru cercetare în aceste direcții”.

Astfel, spune că rezervele lui în ceea ce privește ESG nu țin de intenție, ci de unele dintre consecințe, cum ar fi metalizarea economiei; iar eticheta ESG devine din ce în ce mai importantă în rândul investitorilor: potrivit Bloomberg, până în 2025, activele ESG globale aflate în administrare ar depăși valoarea de 53 de trilioane de dolari, mai mult de o treime din totalul activelor în administrare proiectate la 140,5 trilioane de dolari în acel an.

„Va exista o ruptură între toate aceste foarte bune intenții și felul în care lumea funcționează cu adevărat”, crede Jakobsen.

Spre ce ar trebui să se orienteze investitorii în următorii ani?

În acest context, economistul spune că domeniile pe care investitorii ar trebui să se orienteze în următorii ani sunt companiile care dezvoltă soluții în domeniul energiei, fie că vorbim despre companii axate pe producția de energia regenerabilă – „Cred că acelor

companii le va merge bine mai ales pentru că vor primi bani de la Guverne”, companii axate pe securitatea cibernetică, precum și în companii care se concentrează pe cercetare și pe producția de medicamente de ultimă generație: „Cred că în următorii 20 de ani vom putea detecta cancerul înainte ca acesta să ajungă la celule – felul în care putem face parte din asta este să investim mereu în produse și în oameni care cred în productivitate, care cred și investesc în oameni și idei – care extind imaginația și ne fac să ne gândim că ne îndreptăm spre un loc mai bun sau mai productiv”. Aduce ca argument faptul că 9 din 10 invenții din lume sunt întâmplătoare – „Nu înțeleg de ce se uită lumea mereu înspre aspecte logice, matematice în a găsi soluții, atunci când 9 din 10 invenții mari au fost generate de întâmplări, de greșeli și de orice altceva.  Felul în care eu văd lumea în care trebuie să investim este în medicamente de nouă generație, poate în lumea digitală, lanțuri de blockchain, cybersecurity, transformare verde și companii din energie. Dacă investim bani în aceste direcții, suntem parte din soluție, nu din problemă.”

Crede de asemenea, că vor avea un viitor bun companiile de logistică, precum și cele axate pe servicii mai personale pentru clienți: „Avem servicii automatizate la bancă, la supermarket, cred că oricine îndrăznește să meargă într-o altă direcție, înspre servicii mai personale, care poate vor costa mai mult, va avea parte de clienți dornici să plătească puțin mai mult pentru un serviciu mai bun, va exista un trend inversat al globalizării, vom cumpăra mai puțin, dar la un preț mai ridicat fiindcă insistăm asupra calității”.

Nu exclude, de asemenea, potențialul criptomonedelor:

„Saxo nu este o companie care să spună că Bitcoin ajunge la x mii de dolari, dar spunem totuși că credem în tehnologie, în iluzia infinitului, că vor veni noi modalități de a vedea lucrurile, noi active dezvoltate online.”

Amintește că, la fel cum în anii 1970 nimeni nu cumpăra active imobiliare ca investiții, după ce fondurile de pensii au decis să investească în această direcție, lucrurile s-au schimbat. La fel s-a întâmplate cu fondurile speculative  în anii ’80, cu fondurile de capital privat și de capital de risc în anii ’90.  „Cred că noile clase active din lume vor fi criptomonedele și blockchainul fiindcă blockchainul are mult sens – ce vedem acum și este și mai interesant este că NFT-urile – schimbă mult industria muzicală, în special în Europa de Est. Aici, mulți artiști au aplicat pentru platforme de NFT, ca alternativă la Spotify, care le ia 90% din venituri; acum au opțiunea ca ei să primească 90% din venituri și 10% să meargă către NFT. Cred în tehnologie, cred că vorbim despre o nouă clasă de active și atunci când aceasta va fi definită ca o nouă clasă de active nu doar că va supraviețui, dar va înflori și va crește mai mare.”