O companie românească a decis să investească milioane de euro într-o divizie de reciclare. Cum poți să faci bani fiind și „prietenos” cu mediul?

„Avem în vedere în primul rând economiile pe care le realizăm prin utilizarea internă a PVC-ului reciclat”, descrie Dorel Goia, președintele consiliului de administrație și acționar al TeraPlast, una dintre realizările pe care le vizează prin TeraPlast Recycling. Grupul TeraPlast, cel mai mare producător de materiale de construcții cu capital românesc de pe piața locală, a anunțat transformarea secției proprii de reciclare în companie independentă specializată în reciclare, transferul valorând 4,8 mili­oane de euro.

„În general, Grupul TeraPlast investește în afaceri cu o perioadă de recuperare a investițiilor de sub cinci ani”, descrie Dorel Goia specificul investițiilor realizate. Pentru 2019 veniturile TeraPlast Recycling sunt estimate astfel la peste 5 milioane de euro, în contextul în care prețul de piață pentru PVC-ul reciclat este cu aproximativ 30% sub prețul PVC-ului virgin. Pentru TeraPlast Recycling lucrează 33 de angajați, în care nu sunt incluse conducerea și funcțiile administrative ale companiei, acestea fiind centralizate la nivel de grup. Grupul TeraPlast își adaugă astfel în portofoliu a șaptea linie de business, alături de celelalte existente – instalații, profile de tâmplărie, panouri termoizolante, ferestre și uși și țiglă metalică (sub brandul Wetterbest).

În cadrul TeraPlast Recycling, deșeurile sunt procesate folosind tehnologii și facilități avansate de reciclare, cu utilaje de ultimă generație achiziționate de la producători de profil, din Germania și Italia, potrivit reprezentanților companiei. În perioada august 2018 – martie 2019, secția de reciclare care exista în cadrul companiei, devenită acum TeraPlast Recycling, a avut o medie lunară procesată de 650 tone PVC rigid. Materialul reciclabil provine atât din producția proprie, cât și din achiziții. Anul trecut, 54% din materia primă procesată a provenit din Europa, din țări precum Olanda, Danemarca sau Italia și doar 46% din România. În ceea  ce privește originea, 52% din totalul de deșeu din PVC rigid procesat în 2018 a fost post-consum, iar 48% a fost de origine postindustrială. Produsul rezultat este, potrivit reprezentanților companiei, de calitate superioară datorită tehnologiei de care compania dispune și este disponibil spre comercializare către terți.

Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții companiei, gestionarea impactului pe care activitatea TeraPlast îl are asupra mediului face parte din politica de guvernanță corporativă a companiei, aceasta făcând pași în reducerea amprentei de carbon, prin eficientizare energetică și creșterea cantității de materiale pe care le reciclează. „Promovăm importanța reciclării PVC-ului rigid, atât post-industrial, cât și postconsum, și ne-ar plăcea să vedem că inițiativa noastră va inspira mediul de afaceri autohton în această direcție”, a adăugat Dorel Goia, președintele consiliului de administrație al TeraPlast.
Când vine vorba despre poziționarea României în urma statelor vestice în materie de reciclare, Dorel Goia spune că este vorba despre mai mulți factori care ne-au adus în această situație: „De la lipsa unei infrastructuri care să faciliteze colectarea, la implicarea insuficientă a autorităților locale în această privință și angajamentul scăzut al populației, care, la rândul său, derivă dintr-un simț civic amorțit sau, pur și simplu din lipsa unei politici publice în acest sens”.
El insistă asupra acestui punct: „Este foarte important ca populația să se implice într-o inițiativă de colectare la nivel național, pentru că ar putea avea un efect de domino. Populația poate supraveghea și responsabiliza mediul privat, pentru că vedem că firmele reacționează destul de prompt la opinia publică și astfel pot fi încurajate să mențină un standard ridicat în privința colectării”.
Astfel, pe lângă reglementări care trebuie să vină din partea statului, respectiv a Ministerului Mediului, pentru ca progresele să fie notabile, măsurile trebuie să fie propuse și în cadrul unor politici publice. „Deci, ca soluții, am sublinia campaniile de conștientizare, alături de implicarea autorităților locale și actualizarea planurilor județene de colectare, adoptarea unor stimulente financiare pentru respectarea celor mai înalte norme în domeniu și, desigur, crearea și menținerea unei infrastructuri actuale. La fel de importantă este și deschiderea autorităților, mai ales având în vedere că există deja un plan detaliat de acțiune care să vină în sprijinul statelor care riscă să nu își atingă ținta de reciclare, elaborat de Comisia Europeană.” 
Cifra de afaceri a grupului TeraPlast aproape s-a dublat anul trecut, crescând cu 91% în 2018, la 804,9 milioane de lei, pe fondul avansului luat de divizia Steel, susținută de extinderea pe piața din Serbia și consolidarea Depaco, potrivit unui comunicat de presă trimis anterior. În aceeași perioadă, EBITDA consolidată a grupului a crescut cu 55%, la peste 65 milioane de de lei.
Rezultatele au venit ca urmare a integrării, pe parcursul anului 2018, a unor noi businessuri, a dezvoltării gamei de produse și a investițiilor constante în liniile de producție, proiecte care fac parte din strategia grupului TeraPlast pe termen lung. Divizia Steel, formată din TeraSteel România, TeraSteel Serbia și Depaco, a avut contribuția principală la evoluția pozitivă a rezultatelor financiare ale grupului: vânzările acestei divizii au crescut în 2018 cu 181% față de 2017, la peste 483 milioane de lei, în timp ce EBITDA a avut un avans de 120% în aceeași perioadă, ajungând la 41,3 milioane de lei. Pentru 2019, grupul TeraPlast are în vedere creșterea cotelor de piață și a acoperirii regionale, prin continuarea dezvoltării capacităților de producție, optimizarea portofoliului de produse și extinderea rețelei de distribuție.

CONTEXT:
Piața deșeurilor de PVC rigid reciclat la nivelul anului 2018 în Europa a fost de 480.000 de tone, în contextul în care maximum 20% din acest tip de deșeuri se reciclează. Asta înseamnă că peste 2 milioane de tone au rămas în natură. Produsele din PVC rigid au o durată de viață cuprinsă între 30 și 50 de ani în funcție de aplicație, explică președintele consiliului de administrație al TeraPlast. Compania se poziționează pe locul 1 în România și în top 10 reciclatori de PVC rigid din Europa, după capacitatea de procesare de 12.000 tone anual. 

DECIZIE:
Desprinderea din TeraPlast SA a liniei de business de reciclare, ca urmare a necesității de a privi reciclarea ca business independent, în contextul dorinței grupului de a-l dezvolta. 

CONSECINȚE:
Compania are în vedere, în primul rând, economiile pe care le realizează prin utilizarea internă a PVC-ului reciclat. Pentru primul an de funcționare a afacerii, reprezentanții companiei estimează venituri de peste
5 milioane de euro.

Dorel Goia este președintele Consiliului de Administrație și acționar majoritar al TeraPlast (TRP), cea mai mare companie din grup, listată la Bursa de Valori București sub simbolul TRP, cu o capitalizare de 259 de milioane de lei, având o participație de 46,8%, iar KJK Balkan Holding din Luxemburg deține 10% din capitalul social al emitentului, potrivit ZF.