Nu o să ghicești care este orașul cu cele mai puține spații verzi din România. Nu este Bucureștiul

Parcurile, grădinile publice și verdeața din jurul blocurilor sunt singurele arii verzi care ne protejează de aerul poluat în care trăim, de cimentul orașelor moderne. Prezența spațiului verde a devenit o obligație pentru mulți din oamenii care doresc să aibă un trai decent, care doresc să aibă un aer curat.

Numeroase orașe din România nu respectă norma de 26 de mp impusă de UE, aceasta fiind chiar mai mică decât cea propusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), de 50 de metri pătrați pe cap de locuitor. Alte capitale europene, precum Stockolm sau Londra dețineau, conform statisticilor din anul 2007, 83 și, respectiv, 64 de metri pătrați pe cap de locuitor.

Brașov este orașul din țară cu cei mai puțini metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor: 5. La capătul opus se situează Slobozia, cu peste 40 mp de spațiu verde la fiecare locuitor.

Potrivit Legii 135/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2014, Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților se modifica astfel: “Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curți-construcții, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spații verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislației în domeniu”.

Cu alte cuvinte, spațiile verzi proprietate privată, înscrise în cartea funciară în categoria curți – construcții nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spații verzi. Or, în această categorie sunt înscrise majoritatea spațiilor verzi dintre blocuri, părculețe amenajate în cartierele de locuit, squaruri și chiar bucăți de parc, toate retrocedate în ultimii 17 ani, deși era evident că nu trebuie construite.