Noul an școlar, fără arme. Există foarte puțini medici de medicină școlară

În România există foarte puțini medici de medicină școlară, inegal repartizați. Cei mai mulți medici de medicină școlară sunt la orașe, deși 65% din școli se află în mediul rural, astfel că prevenția rămâne cel mai bun tratament.

Ministrul Sănătății spune că, la școală, copiii ar trebui să treacă printr-un triaj epidemiologic făcut de personal medical calificat. Planul pe hârtie sună bine, însă, în realitate, medicii de medicină școlară, cei care ar putea face aceste triaje și s-ar putea ocupa în școli de prevenție, sunt foarte puțini.

Medicul Claudia Strâmbeanu, membru al Societății Medicilor din colectivitățile de copii, spune că anul trecut erau în sistem numai 1.300 de medici de medicină școlară. Practic, 1 medic ar fi trebuit să aibă în grijă, teoretic, peste 2000 de copii.

Mai este o problemă. Medicul spune că, din 3.400 de cabinete școlare și studențești, numai 100 sunt în mediul rural, deși cele mai multe școli sunt aici, 65% dintre ele.

E greu de crezut așadar că școlarii vor putea fi văzuți de medic în fiecare școală, mai ales că, anul acesta, foarte mulți dintre medicii școlari au primit misiunea de a ajuta DSP-urile la anchetele epidemiologice legate de infectările cu SARS-CoV 2.

„În contextul pandemiei COVID-19 este poate mai importantă decât oricând prevenția, și accentul în sistemul de sănătate ar fi trebuit pus demult pe prevenție, și nu neapărat pe partea curativă. Medicina școlară realizează această prevenție într-un grup populațional cu risc, și anume colectivitățile de copii și tineri din unitățile de învățământ. Pentru preșcolarii, elevii și studenții din mediul rural care studiază în mediul urban medicina școlară este singura care le asigură asistența medicală primară a stării lor de sănătate”, spune dr. Claudia Strâmbeanu.