Noile malluri devin atracții turistice pentru țările vecine. „Sunt organizate deplasări ale turiștilor lor în weekend“. La Iași vin la mall clienți din Republica Moldova, la Timișoara din

Deschiderea unor noi malluri în orașe amplasate în proxi­mi­tatea graniței atrage clienți atât din oraș și îm­pre­jurimi, cât și din țările vecine, aceștia venind pentru a achiziționa din magazine produse care nu sunt disponibile în magazinele din țările lor.

„Centrele reprezintă un punct de atracție pentru turiști. În Iași, locuitorii din Republica Moldova constituie un număr important în traficul din cadrul proiectului, iar unele țări, cum ar fi Serbia, organizează deplasări ale turiștilor lor în weekend la mallul din Timișoara“, a declarat Oana Diaconescu, head of leasing pentru Iulius Town, în cadrul conferinței ZF Malluri & centre comerciale ’19.

Iulius Town din Timișoara este, practic, o replicare a modelului pe care Iulian Dascălu l-a implementat inițial în Iași, în ansamblul Palas, un mix de birouri, mall și parc transformat într-o atracție pentru locuitorii Moldovei. La sfârșitul lunii august a fost inaugurată oficial prima fază din proiectul imobiliar Iulius Town din Timișoara, o investiție realizată în parteneriat cu fondul de investiții Atterbury Europe. Etapa care și-a deschis porțile cuprinde 120.000 de metri pătrați de spații pentru cumpărături – incluzând Iulius Mall -în 450 de magazine, un centru de fitness, săli de evenimente, dar și 100.000 de metri pătrați de spații office și 41.000 de metri pătrați de spații verzi. Ultima clădire, UBC 0, care va fi și cea mai înaltă din România, este estimat că se va livra în 2020.

„Avem rezultate spectaculoase la doar o lună de la inaugurarea proiectului Iulius Town. Sunt magazine care au înregistrat vânzări cu 70% mai mari față de perioada similară a anului trecut, traficul este cu 15% mai mare față de septembrie 2018, iar per total, în cadrul centrului comercial, ne așteptăm la o creștere a traficului de vizitatori de la 16 milioane la 20 milioane pe an“, a subliniat Oana Diaconescu.

În cele trei clădiri de birouri din cadrul Iulius Town lucrează 5.000 de angajați, la care se adaugă 3.000 în partea de retail, și odată cu lansarea celei de-a patra clădiri de birouri vom atinge 16.000 de persoane.

Fondul de investiții NEPI-Rockcastle urmează să deschidă spre finalul anului Festival Mall din Sibiu, primul centru comercial de acest tip dintr-unul din cele mai vizitate orașe din România.

„Evenimentele care au loc într-un oraș și atractivitatea acestuia atrag clienți. Există o diferențiere între turistul român și cel din afară. Străinii vin în România să viziteze obiectivele turistice, pe când românii caută mai întâi mallurile și apoi obiectivele turistice. Este o diferență uriașă din punctul de vedere al mentalității“, a declarat Iuliu Bartha, Asset Manager la NEPI Rockcastle, la conferința ZF Malluri & centre comerciale ’19.

Viitorul mall de 42.200 mp suprafață închiriabilă, va veni cu primul Kaufland aflat într-un centru comercial din România, alături de o ofertă pe fashion care va include H&M, Inditex (Zara, Massimo Dutti, Oysho, Bershka, Pull&Bear etc.) și New Yorker. În plus, în cadrul Festival va fi deschis cel de-al treilea restaurant Burger King din România (fără a lua în calcul restaurantul din aeroportul Otopeni).

Majoritatea marilor orașe vest-euro­pene au o componentă puternică de turism de shopping datorită magazinelor de mari dimensiuni. De partea cealaltă, în România abia în ultimii zece ani astfel de centre au cunoscut o dezvoltare puternică, iar în afară de București Iașiul a reprezentat un punct de atracție pentru cei din țările învecinate, precum Rep. Moldova – care nu are un retail nici pe departe la fel de dezvoltat.

Pe de altă parte, în cazul Capitalei, turiștii străini caută mixuri de retail așa cum sunt în Viena sau Budapesta.

„Turiștii străini vor să revitalizăm centrele orașelor, să facem mixuri de retail prin legislație“, a spus Carmen Ravon, Head of Advisory & Transaction Services Retail Agency, CBRE România la conferința ZF Malluri&Centre Comerciale ’19.

Spre exemplu, în București retailul stradal este reprezentat în mare parte de supermarketuri, farmacii, bănci și case de pariuri și mai puțin de magazine, în timp ce cafenelele și restaurantele sunt concentrate în anumite zone.

„Fiecare spațiu are un alt proprietar și fiecare vrea să-și maximizeze veniturile, se uită spre case de pariuri, pentru că pe high street se poate dezvolta orice. Pe Magheru nu mai e nimic. Zona de food susținută de studenții de la ASE. Nu se întâmplă să ai un mix pe care poți să construiești ceva. Sunt proprietarii care au mai mute spații, dar nu sunt în același loc și sunt ambițioși pe chirii, iar suprafața potrivită e importantă pentru chiriași. Contează controlul pe spațiile stradale“, a subliniat Carmen Ravon.