Noaptea Muzeelor: 11.500 de persoane au vizitat Muzeul Țăranului Român din Capitală

Noaptea Muzeelor rămâne un punct de interes în calendarul cultural al bucureștenilor, care, sâmbătă seară, au format cozi de câțiva metri în fața instituțiilor muzeale. Ediția din 2015 a Nopții Muzeelor a fost una cu totul specială, pentru că a fost marcată de un protest pe care Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din țară, membre sau încă neafiliate organizației. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituțiile muzeale care s-au alăturat protestului a fost acoperită. Acest protest subtil și inedit a avut scopul de a atrage atenția publicului și autorităților asupra situației dramatice în care se află muzeele României.

Totodată, protestul este o consecință a unui fenomen dramatic, respectiv faptul că, în ultimii zece ani, peste 110 sedii în care funcționează muzee de tot felul și zeci de mii de piese din colecțiile mai multor astfel de instituții au fost deja retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, după cum a declarat Dragoș Neamu, directorul executiv al RNMR, într-o conferință de presă organizată pe 8 mai, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare din București.

Șoseaua Kiseleff a însemnat punctul de pornire pentru “vânătoarea” de muzee – o călătorie prin istorie, artă și natură, astfel oamenii s-au oprit, în număr mare, la Muzeul Național al Țăranului Român.

Motivele pentru care bucureștenii au dat curs invitației propuse de organizatorii Nopții Muzeelor au fost diverse. Unii au vrut să se plimbe, alții și-au adus copiii pentru a-i învăța “cultura de mici”, iar anumite persoane au văzut în acest eveniment un bun prilej de a se întâlni cu prietenii, cu care au “redescoperit” cultura și istoria românească, dar și tradițiile.

Astfel, înainte de ora 18.00, bucureștenii s-au așezat într-o coadă ordonată, în fața Muzeului Național al Țăranului Român, pentru a vizita expozițiile permanente ale instituției, dar și cele temporare, precum “Pe urmele armenilor” și expoziția “Ion Anghel”. Oamenii au fost atrași aici și de mirosul de porumb fiert și mere coapte, iar cei care au zăbovit un pic mai mult au putut viziona, în curtea interioară a instituției, un film documentar.

Potrivit site-ului dedicat evenimentului, printre piesele valoroase care au fost acoperite în semn de protest față de situația dramatică în care se află instituțiile muzeale s-au numărat tablourile “Tătăroaica”, de Nicolae Tonitza, la Artmark, și “Panseluțe”, de Nicolae Grigorescu, la ArtSafari, bustul lui George Enescu, operă a sculptorului Ion Irimescu, la Muzeul de Artă “Vasile Grigore – pictor și colecționar”, un costum de academician, alcătuit din frac, sabie și bicorn, purtat de George Enescu ca membru al Academiei Române, începând din 1933, la Muzeul Național “George Enescu”, și Troița din Burluși, la Muzeul Național al Țăranului Român.

Ajuns în 2015 la a 11-a ediție, Noaptea Muzeelor este unul dintre cele mai populare și longevive evenimente culturale destinate publicului larg, sărbătorit la nivel european. Inițiată de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, manifestarea atrage anual în România sute de mii de participanți. Noaptea Muzeelor are loc în fiecare an sâmbăta, în jurul datei de 18 mai – Ziua Internațională a Muzeelor, sărbătoare instituită de International Council of Museums (ICOM).