Nițu: CSM ar trebui să avizeze orice proiect de lege care are legătură cu activitatea judiciară

“Consiliul ar trebui să avizeze orice proiect de lege care, într-o anume modalitate, ar putea avea legătură cu activitatea judiciară”, a spus Tiberiu Nițu, după ședința de plen a CSM.

Declarația procurorului general vine după ce, joi, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a discutat despre necesitatea ca CSM să fie consultat înainte de promulgarea Legii privind securitatea cibernetică.

Referitor la instrumentele de care dispun autoritățile pentru a identifica infractorii, Tiberiu Nițu a spus că problema apare atunci când este vorba despre convorbiri telefonice pe care suspecții le-au avut înainte de declanșarea unei urmăriri.

“Sunt anumite categorii de infracțiuni pentru care, în vederea dovedirii faptelor infracționale, este nevoie să accesezi ceea ce s-a întâmplat în trecut, pentru că pe viitor există instrumente foarte bune și care ne sprijină foarte mult. Problema noastră vine pentru acele fapte care s-au întâmplat deja, și aici avem nevoie de aceste instrumente, ca ele să fie potrivite”, a subliniat Nițu.

Și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat, după ședința plenului, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.

“Am găsit necesar, atât pe Ordonanța de Urgență 111/2011, cât și pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observații, în așa fel încât să aibă acces la un judecător, în așa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securității cibernetice, noi am găsit de cuviință să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în ședința de plen a CSM de către judecătorul Horațius Dumbravă.

Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securității cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: “Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiția ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”.

Judecătorul Horațius Dumbravă a susținut joi, în ședința plenului, că CSM trebuie să susțină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar și de către un serviciu de informații sau alte instituții publice.

El a arătat că CSM ar trebui să ceară președintelui Klaus Iohannis, în funcție de decizia pe care Curtea Constituțională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică și să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicațiile electronice în regim de urgență, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea și combaterea macrocriminalității a stabilit recent ca legea “Big Brother” și cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului și a societății civile, directorul SRI susținând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor amenințări teroriste.

Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină, timp de șase luni, anumite date ale abonaților, care să fie trimise, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale pentru acțiunile de prevenire, cercetare, descoperire și urmărire a infracțiunilor grave. Curtea Constituțională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituțională.

În 16 septembrie 2014, și Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituțională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispozițiile legii nu au un caracter precis și previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obținute și stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicații electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectați la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor cu caracter personal față de riscurile de abuz, precum și față de orice accesare și utilizare ilicită a acestor date.

Senatul a adoptat, în 19 decembrie 2014, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Național de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităților acestui sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS și CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaților, pe 17 septembrie.

Legea stabilește cadrul general de reglementare în domeniul securității cibernetice și obligațiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, și prevede obligații privind asigurarea securității sistemelor lor și notificarea clienților în situația unor incidente/atacuri cibernetice și luarea de măsuri pentru a restabili condițiile normale de funcționare.

Comisia de apărare a Senatului preciza atunci că proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice»”.