Niciun proiect de anvergură pentru un oraș - București - care așteaptă „venituri proprii“ de 3 mld. euro în 2020 și are planificate cheltuieli de 4 mld. euro

Bugetul total al Capitalei (bugetul Primăriei Generale și bugetele celor șase sectoare) a fost construit în 2020 pe venituri proprii (fără veniturile instituțiilor care se autofinanțează parțial în 2020) de peste 15 mld. lei (3,1 mld. euro), iar cheltuielile sunt estimate la peste 19 mld. lei (4 mld. euro).

Consilierii Primăriei Generale au aprobat săptămâna trecută bugetul pentru 2020, în vreme ce la sectoare proiectele sunt în dezbatere publică, urmând să fie aprobate în zilele următoare de consiliile locale.

Proiectele de buget ale primăriilor din București (Primăria Generală și șase sectoare) au estimat venituri cumulate de peste 15 miliarde lei și cheltuieli de circa 19 mi­­liarde lei.

Bugetul Primăriei Municipiului București pentru 2020 estimează venituri de 7,2 miliarde lei (venituri proprii, fără bugetele insituțiilor care se autofinanțează și fără împrumuturi).

Cheltuielile au fost fixate la 10 miliarde lei (și cuprind sumele din împrumuturi și veniturile de la instituțiile care se auto­finanțează), în contextul în care veniturile din 2019 au fost de doar 4,5 miliarde lei, iar cheltuieli de 4,7 mld. lei.

Cea mai mare parte a veniturilor administrațiilor locale se bazează pe impozitul pe salarii și venit. De la scăderea impozitului pe salarii, de la 16% la 10%, Primăria Muncipiului București pierde anual cam 1 mld. lei. Bugetul pentru anul acesta prevede venituri fiscale de circa 4,6 miliarde lei. Dintre acestea, 3,5 miliarde lei sunt încasări estimate din impozitul pe venit de la persoanele fizice, majoritatea din salarii. Bucureștiul are în jur de un milion de angajați, prin urmare și veniturile sunt pe măsură.

Administrațiile locale înregistrează venituri solide, pe lângă impozitul pe salarii, și din sumele defalcate din TVA, taxele pe utilizarea bunurilor, dar și din amenzi, penalități și confiscări.

Cheltuielile primăriilor se duc în primul rând către cheltuielile cu școlile, cu asistența socială și cu grădinile și parcurile. Primăria Generală și primăriile celor 6 sectoare vor cheltui anul acesta peste 19 mld. lei conform proiectelor de buget publicate pe site-urile instituțiilor mențio­nate.

Cel mai bogat sector este sectorul 1. Are în 2020 un proiect de buget în care sunt prevăzute venituri de 1,8 miliarde lei și cheltuieli de circa 2 mld. lei. Bugetul sectorului 1 prevede un plus de 33% venituri față de execuția bugetară din 2019, când au fost înregistrate venituri de 1,2 miliarde lei și 1,4 mld. lei cheltuieli. Sectorul 1 are venituri estimate mai mari chiar și față de cel mai dezvoltat oraș după București, Cluj-Napoca, care are un buget estimat pe 2020 de 1,5 mld. lei venituri și 1,7 mld. lei cheltuieli. Timișoara a bugetat pentru anul acesta 1,3 mld. lei venituri și 1,5 mld. lei cheltuieli – și e sub veniturile sectorului 1, prin urmare.

La sectorul 2 sunt așteptate venituri de 1,2 mld. lei și cheltuieli de 1,3 mld. lei.

Sectorul 3, cu o populație de 468.000 de locuitori (cel mai mare „oraș“ din România, peste Iași sau Cluj) are un buget de 1,8 mld. lei venituri și tot atâta la cheltuieli.

Din cele șase sectoare, sectorul 5, cu cartierele Rahova și Ferentari, este socotit a fi cel mai sărac din București.

Totuși, în ceea ce privește veniturile pe 2020, în proiectul de buget ele sunt estimate la 1,4 mld. lei. Însă Primăria Sectorului 5 nu anunță nicio minune și este îndoielnic că va avea aceste venituri, atâta vreme cât execuția bugetară din 2019 arată venituri de 600 mi­lioane lei. Primăria Sectorului 6 estimează în 2020 venituri de 1 mld. lei și cheltuieli de

1,7 mld. lei. Cel mai modest sector este sectorul 4, care estimează venituri și cheltuieli de 830 mil. lei în 2020. În ciuda sumelor impre­sionante care se rostogolesc în excel-urile primăriilor de ani de zile, nici la sectoare, nici la Primăria Generală nu au fost finalizate proiecte de anvergură care să transforme orașul în atât de invocatul smart city.