Negocierile Brexit au avansat, dar Guvernul Theresa May are dificultăți. UE nu va acorda statut special Marii Britanii

Liderii Uniunii Europene au acceptat la jumătatea lunii decembrie, la insistențele Londrei, intrarea negocierilor cu Marea Britanie în etapa referitoare la viitoarele relații bilaterale. Decizia a fost luată după ce Guvernul Theresa May a făcut o serie de concesii în privința contribuțiilor financiare aferente apartenenței la UE, în cazul statutului cetățenilor UE din Marea Britanie după Brexit și al frontierei dintre Irlanda de Nord, teritoriu britanic, și Irlanda.

Însă Guvernul Theresa May continuă să aibă o serie de dificultăți, inclusiv de ordin intern, în gestionarea procesului de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Camera Comunelor a adoptat un amendament referitor la procedura de ieșire a țării din UE, în contextul în care mai mulți deputați conservatori au votat împotriva Guvernului Theresa May. Măsura legislativă stabilește că Parlamentul va trebui să adopte propriul proiect al acordului final prin care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană (Brexit). Practic, prin acest vot, Camera Comunelor are acum garanția că orice acord privind termenii ieșirii din UE obținut de Guvernul Theresa May va trebui aprobat de Parlament înainte de a intra în vigoare.

Liderii de la Londra mizează pe o perioadă de tranziție post-Brexit în care acordurile politice și comerciale să rămână în vigoare, dar Comisia Europeană a semnalat că acest interval provizoriu se va încheia cel târziu pe 31 decembrie 2020.

În același timp, Uniunea Europeană a semnalat că nu va accepta un acord comercial care să confere Marii Britanii un statut special. Michel Barnier, negociatorul european pe tema Brexit, a explicat că domeniul serviciilor financiare nu va fi inclus în eventualul acord comercial cu Marea Britanie. “Nu există niciun acord comercial care să includă servicii financiare. Nu există așa ceva”, a subliniat Michel Barnier. Acest lucru înseamnă că băncile și firmele de servicii financiare din Londra vor trebui să își transfere sediile în spațiul Uniunii Europene pentru a menține accesul la piața comunitară, deși Guvernul Theresa May speră să obțină condiții privilegiate în viitorul acord comercial cu Bruxellesul.

UE acuză Marea Britanie de lipsă de solidaritate, anunțând că va fi exclusă din Europol și din structurile UE pentru apărare după Brexit

Marea Britanie va fi exclusă din Agenția Europeană pentru Apărare și din Europol după Brexit, a atras atenția Michel Barnier, acuzând Londra de lipsă de solidaritate și subliniind că oficialilor britanici nu li se va mai permite să participe la reuniunile în domeniul apărării. “În urmă cu peste 500 de zile, Marea Britanie a luat decizia suverană de a părăsi Uniunea Europeană, punând capăt celor 44 de ani de istorie comună. Pentru mulți dintre noi, acesta a fost un mare șoc. A fost o decizie luată în contextul repoziționării strategice a aliatului nostru american, care a luat amploare de la alegerea în funcție a președintelui Donald Trump. A fost o decizie luată după o serie de atentate comise pe teritoriul european de tineri crescuți în Europa, în țările noastre. A fost o decizie luată la șase luni după ce Ministerul Apărării din Franța lansase un apel la solidaritate adresat țărilor europene pentru a-și uni forțele în combaterea rețelei teroriste Daesh” (Stat Islamic), a declarat Michel Barnier.

“Niciodată nu a fost atât de evidentă necesitatea de a fi împreună, de a ne proteja unii pe alții. Însă, în loc de a da dovadă de solidaritate în cadrul Uniunii Europene, britanicii au decis încă o dată să fie pe cont propriu. Va trebui să dezvoltăm structuri fără britanici, dat fiind că din 30 martie 2019 Marea Britanie, după cum vrea, devine un stat terț în privința apărării și securității. De la această situație, trebuie să tragem concluziile juridice și operaționale: ministrul britanic al Apărării nu va mai lua parte la reuniunile alături de colegii din UE; Marea Britanie nu va mai avea ambasador în Comisia pentru Politică și Securitate. “Marea Britanie nu va mai fi națiune-cadru: nu va mai putea deține comandamentul operațiunilor UE ori a grupurilor de luptă. Marea Britanie nu va mai fi membru al Agenției Europene pentru Apărare sau a Europol” (Agenția UE a poliției). Marea Britanie nu va mai putea beneficia de pe urma Fondului European al Apărării în modul în care o fac statele membre. Marea Britanie nu va mai fi implicată în procesul decizional, nici în sistemele de apărare și securitate. Tot ceea ce am spus sunt consecințele logice ale deciziei suverane luate de britanici. Noi regretăm acest vot, dar respectăm decizia luată”, a subliniat Michel Barnier.

Majoritatea cetățenilor britanici vor rămânerea în UE – sondaj

În acest context dificil, un sondaj realizat de Institutul BMG Research pentru cotidianul The Independent arată că 51% dintre cetățenii britanici vor acum rămânerea țării în Uniunea Europeană, în timp ce 41% vor ieșirea din Blocul comunitar.

Tabăra favorabilă Brexit a obținut la limită victoria în referendumul din 23 iunie 2016, iar lideri politici și analiști au atras atenția că mulți alegători nu au știut ce presupune ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Fostul premier laburist Tony Blair și alți politicieni au semnalat în mai multe rânduri că cetățenii Marii Britanii trebuie să aibă o nouă șansă de a se exprima, eventual printr-un referendum, în privința apartenenței țării la Uniunea Europeană. Tony Blair consideră că acordul Marii Britanii privind părăsirea Uniunii Europene va trebui supus aprobării cetățenilor, pentru a se stabili care sunt condițiile ieșirii din Blocul comunitar. Eventuala ieșire din Uniunea Europeană va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord și alimentând mișcarea proindependență în Scoția, au avertizat foștii premieri Tony Blair și John Major.