Motivarea condamnării fraților Fenechiu în dosarul "Transformatorul": Pedepsele fraților Fenechiu, apte să îndrepte atitudinea lor

Completul de cinci judecători de la instanța supremă a dat publicității, miercuri, motivarea deciziei prin care, în 30 ianuarie, președintele Livia Doina Stanciu și judecătorii Florentina Dragomir, Sofica Dumitrașcu, Simona Daniela Encean și Ioana Alina Ilie au menținut pedepsele date anterior de un complet de trei magistrați de la aceeași instanță în dosarul “Transformatorul”.

“Astfel, instanța de control judiciar apreciază că modalitatea în care inculpații au desfășurat activitatea infracțională, prejudiciul semnificativ produs, numărul actelor materiale ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii, gravitatea concretă, poziția procesuală a inculpaților care nu au recunoscut săvârșirea faptelor, refuzând practic să își asume fiecare răspunderea pentru activitatea sa, perseverând în a considera că modalitatea în care au acționat ar fi fost una legală, justifică modalitatea de executare a pedepselor stabilită de prima instanță, singura aptă a asigura îndeplinirea scopului de exemplaritate și educativ al pedepsei”, se arată în documentul citat.

Astfel, notează magistrații, “se constată că probatoriile administrate în cauză au dovedit că prin îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu de către inculpații Turbatu Ioan, Mărghidan Ion și Andronache Petru, constând în încălcarea dispozițiilor referitoare la derularea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, în condițiile în care în fișa postului pentru funcțiile de director sau director comercial erau trecute atribuții în acest domeniu aceștia au săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată și calificată”.

Potrivit judecătorilor, Relu Fenechiu, Lucian Fenechiu și Mihai Bogdan Damian, prin “conjugarea eforturilor și ajutorul pe care aceștia l-au acordat inculpaților Turbatu Ioan, Mărghidan Ion și Andronache Petru pentru încheierea unor tranzacții cu eludarea procedurilor achizițiilor publice, a întregit activitatea autorilor în cadrul acestor proceduri, aceștia fiind cei ce au efectuat activități susținute pentru a crea aparența de legalitate prin transmiterea de oferte, furnizarea certificatelor de calitate, prin activități comerciale între firmele grupului care să justifice proveniența licită a aparatajelor, ulterior livrate către SISEE”.

În aceste condiții, arată cei cinci judecători, faptele săvârșite de frații Fenechiu și de Mihai Bogdan Damian “întrunesc elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată și calificată”.

În acest context, arată judecătorii, “instanța de control judiciar își însușește opinia exprimată de prima instanță, în sensul că activitatea infracțională ce a făcut obiectul prezentei cauze a avut ca unic scop obținerea de către complici a unor venituri considerabile în detrimentul patrimoniului unei instituții publice, dovedind un total dispreț față de banul public”.

“Acest dispreț pentru finanțele unei instituții publice, dar și pentru mii de persoane fizice și juridice, conturează profilul inculpaților care, în schimbul unor avantaje imediate au acceptat să încalce legea. Deși reprezentantul Ministerului Public, în dezvoltarea motivelor de recurs, a susținut că prima instanță nu a avut în vedere, în cadrul procesului de individualizare judiciară a pedepsei, faptul că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților au fost săvârșite în formă continuată, iar prejudiciul cauzat este unul deosebit de mare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, consideră că nu se justifică majorarea pedepselor aplicate inculpaților ci, se impune menținerea acestora astfel cum au fost stabilite de către instanța de fond”, se mai arată în motivare.

Așadar, notează cei cinci magistrați, după o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepselor, prin raportare la cauză, “constată că prima instanță a aplicat inculpaților pedepse corect individualizate în raport de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, ținând seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana fiecărui inculpat în parte și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar și de modalitatea concretă de săvârșire a faptei, motiv pentru care, contrar solicitării reprezentantului Ministerului Public, le va menține, ca fiind legale și juste în raport de în raport cu criteriile generale enunțate”.

“Astfel, instanța de recurs apreciază că, prin menținerea pedepselor aplicate inculpaților, pe de o parte, au fost respectate toate garanțiile procesuale conferite, atât de dispozițiile legale procesuale penale, cât și de cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condițiile stabilirii vinovăției inculpaților, corespunde și caracterului disuasiv al pedepsei, iar pe de altă parte, se poate asigura, în viitor, reinserția socială a acestora, precum și o reacție promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârșirea unor infracțiuni de corupție, consolidând percepția cetățenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiție dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, disprețuind-o și încălcând-o”, se mai menționează în documentul citat.

Cei cinci judecători apreciază că pedepsele aplicate și modalitatea de executare a acestora, în regim de detenție, sunt “apte să asigure îndreptarea atitudinii inculpaților față de comiterea de infracțiuni, resocializarea acestora, precum și o reacție socială adecvată în diminuarea săvârșirii unor infracțiuni de corupție, întărind percepția opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acționeze cu fermitate și să realizeze un act de justiție, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale conferite, atât de dispozițiile legale procesual penale, cât și de cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condițiile stabilirii vinovăției, corespunde și caracterului disuasiv al pedepsei”.

Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în 30 ianuarie, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul “Transformatorul”, și s-a predat în seara zilei respective Poliției Județene Iași. Ulterior acesta a fost transferat la penitenciarul Iași.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a menținut în ianuarie pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul deputatului PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, iar acesta execută cinci ani de închisoare.

La aceeași pedeapsă au fost condamnați Lucian Fenechiu, fratele fostului ministru și Bogdan Damian.

Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreținere și Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, și Ion Mărghidan, director general al aceleiași instituții în perioada 2004-2005, au fost condamnați la câte șase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de șapte ani de închisoare cu executare și cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

Instanța a mai dispus ca cei șase inculpați să plătească, în solidar, peste 5,7 milioane de lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca “Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi la prețuri de produse noi către Sucursala de Întreținere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituției.

Fratele acestuia, Lucian Fenechiu, și Mihai Bogdan Damian, asociat unic și administrator la SC Euro Plus SRL Iași și acționar al SC Fene Grup SA, au fost acuzați de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și continuată și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial.

Ioan Turbatu a fost judecat pentru abuz în serviciu în formă calificată și continuată, iar Ion Mărghidan și Petru Andronache, pentru abuz în serviciu în formă calificată și continuată și abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată.

Potrivit DNA, pe lângă achizițiile normale de echipamente și piese de schimb, în perioada 2002 – 2005, SISEE Moldova a realizat și achiziții de la un grup de patru firme – SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA și SC Euro Plus SRL – fără să respecte prevederile legislației cu privire la achizițiile publice, în condiții de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la prețuri de produse noi, transformatoare și întreruptoare uzate și vechi, fabricate în perioada 1970-1980.

Totodată, procurorii au arătat că 99,98 la sută dintre produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final achiziții de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile și cauzatoare de prejudicii bugetului societății, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total a fost estimat la 7.529.594,1 lei (6.327.390 de lei plus TVA), reprezentând valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziționate. Prejudiciul este rezultatul a 46 acte materiale, derulate în perioada 2002 – 2005, fiecare act material însemnând o achiziție publică efectuată de SISEE Moldova de la firmele SC La Rocca SRL, SC Fene Grup SA, SC Euro Plus SRL și SC Tehnorom SRL.

Filiala de Întreținere și Servicii Energetice “Electrica Serv” SA – SISE Electrica Moldova s-a constituit parte civilă în această cauză, pentru suma reprezentând valoarea prejudiciului.