Miza reală din spatele blocajului de la ANCPI: dacă baza de date nu revine până la finalul lunii, tranzacțiile cu TVA de 9% nu mai pot fi semnate până la termenul-limită de 1 august, iar cumpărătorii riscă să plătească în plus până la 14.000 de euro. Fără un guvern cu puteri depline, termenul nu poate fi prelungit prin ordonanță de urgență

Atacul cibernetic care a scos din funcțiune, începând de marți, 14 iulie, toate sistemele informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) are o miză mult mai mare decât blocajul administrativ vizibil la ghișeele oficiilor de cadastru: mii de cumpărători de locuințe noi, care aveau antecontracte semnate și trebuiau să încheie contractele de vânzare până la 31 iulie pentru a beneficia de TVA de 9%, riscă să rateze termenul și să plătească diferența până la cota de 21%, adică mii sau chiar zeci de mii de euro în plus. Iar în plină criză politică, guvernul, cu puteri limitate, nu poate emite o ordonanță de urgență care să prelungească termenul.

Aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, serviciile de e-mail și toate celelalte servicii informatice ale ANCPI rămân indisponibile, a anunțat instituția vineri seară, fără a avansa vreun termen de remediere. „Întrucât întregul flux de lucru este complet digitalizat, indisponibilitatea aplicației informatice face imposibilă atât înregistrarea unor noi cereri de recepție și/sau înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, cât și soluționarea cererilor deja înregistrate”, a transmis ANCPI. Fără extras de carte funciară, notarii nu pot autentifica tranzacții, băncile nu pot acorda credite ipotecare, iar intabulările sunt oprite. Practic, piața imobiliară din România este înghețată.

„În momentul de față nu se mai poate realiza nicio tranzacție de vânzare, indiferent că vorbim de proprietăți aflate în blocuri vechi sau noi. Cel mai grav este pentru cei care aveau antecontracte semnate pentru proprietăți care se încadrau în TVA de 9%, care ar trebui să semneze contractul de vânzare până la data de 31 iulie 2026. În cazul în care nu se va putea semna contractul în timp util, vor fi obligați să plătească TVA de 21%, ceea ce presupune o plată suplimentară de până la 14.000 de euro din partea cumpărătorilor”, spune Georgian Marcu, consultant imobiliar, proprietarul agenției Green Angels.

Legea nr. 141/2025 permite unei persoane fizice să cumpere o singură locuință cu TVA redus de 9%, cu condiția ca livrarea — transferul efectiv al dreptului de proprietate, la notar — să aibă loc până la 31 iulie 2026. De la 1 august, TVA pentru locuințele noi urcă la 21%. Termenul a fost stabilit prin lege adoptată în Parlament, astfel că nici prelungirea lui nu poate fi făcută printr-o simplă decizie administrativă.

„Vă reamintesc că în momentul de față guvernul are puteri limitate și nu poate da ordonanță de urgență pentru prelungirea termenului de semnare, cel mai probabil această decizie trebuie luată în Parlament”, atrage atenția Georgian Marcu.

Or, un vot în Parlament, în plină vacanță parlamentară și pe fondul unei crize politice care durează de mai bine de două luni, este o necunoscută. Astfel, soarta financiară a mii de familii care și-au calculat bugetul de achiziție la o cotă de TVA de 9% depinde acum de viteza cu care o instituție a statului își repune în funcțiune serverele după un atac informatic.

Dincolo de diferența de TVA, blocajul ridică o problemă juridică sensibilă pentru tranzacțiile care aveau termene-limită chiar în aceste zile. „De asemenea, trebuie văzut ce se întâmplă cu antecontractele care aveau ca termen-limită de vânzare săptămâna aceasta. În mod uzual, în antecontracte există o clauză conform căreia, dacă tranzacția nu se închide până la data X, se pierde avansul plătit la antecontract”, explică Georgian Marcu.

Deocamdată, piața funcționează pe amânări. „Nu cred că putem vorbi încă de pierderi financiare, o bună parte din tranzacții s-au amânat pe săptămâna viitoare. Depinde însă de cât timp va dura”, spune consultantul imobiliar.

Problema imediată nu este însă doar tehnică, ci și de încredere. ANCPI a prezentat inițial situația drept un „incident tehnic major”, pentru ca ulterior să recunoască faptul că a fost ținta unui atac cibernetic — cel care a produs cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria instituției. Agenția susține că datele administrate nu au fost compromise. În paralel însă, o investigație Public Record arată că un hacker a anunțat, încă din 15 iulie, că vinde date care ar proveni din rețelele agenției, inclusiv baze de date cu informații despre cetățeni români și o copie a serverelor GitLab, cu codul-sursă al unor sisteme importante, printre care e-Terra. Presupusul atacator afirmă și că în sisteme ar fi fost introdus un ransomware și că ar fi început ștergerea copiilor de rezervă — afirmații neconfirmate de ANCPI sau de anchetatori, dar care contrazic frontal comunicatele oficiale.

„Cea mai mare problemă însă o reprezintă modul în care autoritățile comunică. Informațiile sunt contradictorii. Nu știm încă ce s-a întâmplat concret, ce date sunt afectate, care este termenul de remediere. În primul comunicat al ANCPI ni se spune că datele nu au fost afectate, iar luni baza de date va fi funcțională. În comunicarea oficială către Uniunea Notarilor se spune că «termenul în care aplicația e-Terra nu va fi funcțională se prelungește, nefiind în prezent în măsură să estimăm durata acestuia»”, spune Georgian Marcu.

Vidul de informație este umplut, previzibil, de speculații. „Lipsa aceasta de comunicare duce la apariția a tot felul de teorii ale conspirației, am văzut în mediul online idei de la «vor să ne fure străinii proprietățile» până la «guvernul a făcut-o intenționat pentru a plăti TVA mai mare»”, adaugă Georgian Marcu.

Cum a ajuns registrul proprietății din România — una dintre cele mai importante baze de date ale statului, de care depind tranzacții, credite ipotecare, intabulări și, în final, siguranța dreptului de proprietate — să fie paralizat de un atac informatic? Investigația Public Record arată că ANCPI a încheiat, în 2019 și 2023, două acorduri-cadru pentru servicii și soluții de securitate informatică, ambele cu aceeași firmă, în valoare totală de aproape 2,5 milioane de lei — circa 950.000 de lei primul și aproximativ 1,5 milioane de lei cel mai recent, atribuit în decembrie 2023 pe o durată de 48 de luni. Potrivit datelor publicate în presă, documentația de achiziție a serviciilor de securitate nu conținea cerințe de backup.

Iar ANCPI nu este un caz izolat: este al treilea incident major la o instituție publică din februarie 2024 încoace, după ce, în decembrie 2025, un atac cibernetic asupra Administrației Naționale Apele Române a afectat circa 1.000 de sisteme informatice.

Lipsa investițiilor și a personalului specializat în IT în instituțiile statului, gestionarea deficitară a uneia dintre cele mai importante baze de date ale României se suprapune acum peste o criză politică de mai bine de două luni. În timp ce clasa politică se consumă în scandaluri, platformele statului sunt sparte de hackeri, iar consecințele nu rămân la nivel de comunicate de presă: românii care sperau la o locuință mai accesibilă, cu TVA de 9%, riscă să plătească mii sau zeci de mii de euro în plus.

Dacă sistemele ANCPI nu revin la funcționare completă în următoarele zile — iar instituția refuză, deocamdată, să avanseze orice termen —, fereastra până la 31 iulie se închide efectiv, notariatele neputând procesa în câteva zile un volum de tranzacții acumulat pe parcursul a două-trei săptămâni de blocaj. Iar factura acestei combinații de vulnerabilități tehnice netratate și paralizie politică va fi plătită, ca de obicei, de cumpărători.