Mesajul unui polițist, tată de fată, după crimele de la Caracal: Credința și mândria mi-au murit odată cu moartea unui înger

„Sunt tată de fată și…polițist! Simțeam odată că pot face ceva care să conteze, diferit, ieșit din tipare, corect, că pot face ce trebuie! Am înțeles cât mă înșelam!”, spune polițistul Flavian Săvescu, în scrisoarea de pe Facebok, în care precizează că e prima dată când își „raporteză” meseria copilului său!

„Cum să îi spun că nu trebuie să aibă încredere în meseria în care am crezut de când mă știu?! Cum sa îl învăț ce este responsabilitatea când eu lucrez într-un sistem care îi demotivează până și pe cei mai motivați colegi ai mei?! Ce caracterizează meseria asta? Sau ce ar trebui? Un singur lucru: responsabilitatea! Responsabilitatea că dincolo de consecințe, faci un lucru în primul rând drept și apoi legal! Dar cum credeți dvs. că poate acționa un polițist când are în față spectrul consecințelor, indiferent care ar fi ele?! Și aici intervine asumarea responsabilității!
Nu vreau să judec dar sunt polițist și știu cum gândesc și simt polițiștii pentru că sistemul tinde să te transforme într-o unealtă fără creier, una ce poate și trebuie să fie ușor de condus sau manipulat, una care să se teama de consecințele lipsei de obediență!!!”, scrie Săvescu pe Facebook.

Ofițerul de poliție spune că ceea ce scrie are scopul de a conștientiza faptul că decizia pe care trebuie să o ia un polițist în orice moment, ține doar de asumarea responsabilității! „Iar asumarea responsabilității ține de amintirea jurământului depus în fața cetățeanului, în fața copilei care a murit!”.

„Am în fața ochilor spectrul unui suflet ce a avut încredere dincolo de orice în normalitatea care ar trebui să existe în lumea în care trăim! Ea și-a îndreptat încrederea în politie, în MINE, ca reprezentant al ei și EU am dezamăgit-o! Sunt la fel de vinovat ca oricare dintre colegii mei care nu au putut-o salva! De ce? Pentru că văd zilnic mizeria de sub covoare! Pentru că atunci când mi se spune ca nu voi putea să schimb sistemul, ar trebui să continui să cred în mine! Am învățat că meseria asta nu are nevoie de idealiști!”, mai scrie polițistul.

Mesajul polițistului este sfâșietor atunci când spune că pe lângă sentimentul care îl încearcă pe fiecare dintre cei care se întreabă ce s-a întâmplat între primul apel la 112 și momentul în care Gheorghe Dincă ar fi ucis-o, să alăture groazei gândul la propriul copil.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro