Mediul de business poate să răsufle ușurat pentru câteva luni: Salariul minim pe economie nu crește de la 1 ianuarie 2024. Guvernul este încă în stadiul de „plimbat” scenarii când vine vorba de valoarea la care vor crește salariile minime

♦ Patronatele propun creșterea salariului minim să fie făcută în două etape, la 3.500 de lei brut de la 1 iulie 2024 și la  3.700 de lei brut de la 1 ianuarie 2025 ♦ Sindicatele cer o creștere până la 3.800 de lei brut, aplicată din martie, iar guvernul propune 3.700 de lei brut, de la 1 iulie 2024 ♦ „Ei strică un calendar care pentru companii era predictibil, și anume că toamna negociam, la 1 ianuarie intra în vigoare noul salariu și știam că tot anul acela nu se mai schimbă.”

Una dintre cele mai așteptate decizii de mediul de business, cea despre sala­riul minim pe economie, este aproape finalizată. Ieri, din discuțiile dintre guvern, sindicate și patronate a reieșit că salariul minim pe economie nu va crește de la 1 ianuarie, având în vedere că niciuna dintre părțile implicate nu a propus această dată pentru viitoarea creștere. 

Acesta este singurul aspect cert care a reieșit din discuțiile de ieri. Sindicatele, patronatele și guvernul au avut propuneri diferite cu privire la valoarea salariului minim pe economie și cu privire la data de la care ar trebui să crească. 

Patronatele propun creșterea salariului minim să fie făcută în două etape, 3.500 de lei de la 1 iulie 2024 și 3.700 de lei de la 1 ianuarie 2025, sindicatele au propus o creștere până la 3.800 de lei brut, aplicată din martie 2024, iar guvernul propune 3.700 de lei brut, de 1 iulie 2024.

„Noi am propus o creștere în două etape. Propunerile noastre, în acord cu cele ale organizației patronale Concordia, au fost ca salariul minim să crească la 3.500 de lei în iulie și la 3.700 de lei de la 1 ianuarie 2025. Sindicatele au cerut 3.800 de lei, iar guvernul a venit cu propunerea de 3.700 de lei de la 1 iulie 2024. Noi am cerut salariile pentru industria agroalimentară să rămână la fel și să nu se umble la construcții. Acum vom vedea care este decizia. Noi am cerut ca deducerea de 200 de lei să rămână până la următoarea mărire, cea de peste șase luni, și să fie inclusă și în următoarea creștere a salariului minim”, a spus Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) la ieșirea de la întâlnirea de la Palatul Victoria.

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, a confirmat pentru ZF că nu va fi vorba despre o creștere a salariului minim de la 1 ianuarie 2024. Problema principală, spune el, este că acum mediul de business nu mai are un calendar clar al schimbărilor salariului minim pe economie.

„În niciun caz nu este vorba de 1 ianuarie și n-avem un consens, adică nu a tranșat guvernul problema. Prima problemă  ține de calendar. Ei strică un calendar care pentru companii era predictibil, și anume că toamna negociam, la 1 ianuarie intra în vigoare noul salariu și știam că tot anul acela nu se mai schimbă. Acum am modificat: discutăm în octombrie, îl creștem în iulie. Acum noi nu mai știm ce bugetăm, știm bine că toate salariile sunt împinse în funcție de salariu minim. Noi, principial, credem că salariul minim ar trebui să crească doar la 1 ianuarie 2025”, a spus Burnete pentru ZF.

În ultimii 15 ani, salariul minim pe economie a crescut an de an. Cea mai mare creștere a fost în 2023 față de anul precedent, cu o creștere de circa 36% a salariului minim net. De altfel, în 2023 salariul minim pe economie a crescut de două ori: prima dată la începutul anului, la 3.000 de lei brut, adică 1.821 lei net, iar a doua oară în octombrie, la 3.300 de lei brut, adică 2.079 de lei net.

Radu Burnete susține că, dacă aceste creșteri vor continua în acest ritm, iar mediul de business nu va primi la schimb beneficii de altă natură, competitivitatea la export a companiilor locale va scădea.

„Dacă ne uităm pe ultimii doi ani de zile, vedem că dinamica salariului minim a fost peste inflație. (…) Dacă noi continuăm dinamica aceasta, să creștem atât de repede și nu le dăm companiilor altceva la schimb, infrastructură, energie etc, este clar că se afectează competitivitatea la export”, a detaliat el.

Guvernul a transmis că a propus partenerilor sociali creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 3.700 de lei începând cu 1 iulie 2024 inclusiv pentru salariații din agricultură și industria alimentară, precum și menținerea nivelului de 4.582 de lei pentru angajații din sectorul construcțiilor. O decizie cu privire la nivelul salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată va fi luată la nivelul guvernului după ce vor fi analizate propunerile patronatelor și sindicatelor.

„Avem în vedere majorarea salariului minim pe economie cu un procent care să se reflecte în creșterea puterii de cumpărare a oamenilor, mai ales în contextul reducerii inflației”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Angajatorii susțin că salariul minim pe economie este un factor care va cântări greu în bugetele companiilor pentru anul ce vine, unul care reprezintă o preocupare pentru toate departamentele de HR. În plus, creșterile salariale pe care le vor primi angajații din anumite categorii vor depinde mult de valoarea pe care o va stabili guvernul pentru salariul minim în 2024.

Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare APT Prohuman, spunea în cadrul conferinței ZF HR Conference 2023 că, în general, departamentele de HR sunt preocupate de bugete, pentru că, cel puțin pe zona de blue collar, nu știm încă ce valoare va avea salariul minim pe economie și că se aștepta ca în zona de blue collar să vadă modificări salariale care să fie generate de nivelul salariului minim pe economie.

În România, numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim arată a ajuns la 1,89 milioane în octombrie 2023, dintre care 1,53 milioane de contracte erau plătite cu salariul minim de 3.000 de lei brut, iar 352.209 erau plătite cu 4.000 de lei brut, arată datele transmise de Inspecția Muncii la solicitarea Ziarului Financiar.