Lupta cu Fiscul continuă. Cine câștigă?

Nu de puține ori companiile primesc decizii de impunere din partea Fiscului, prin care trebuie să plătească uneori sume exorbitante la bugetul de stat. În acele dăți când sumele cerute nu se justifică, intră în scenă consultanții fiscali și avocații de litigiu fiscal, care au misiunea să recupereze o parte sau toată suma cerută de Fisc. Drumul nu este deloc ușor însă și nu este garantat că banii vor fi recuperați. Cine câștigă lupta cu Fiscul?

Din România, când vine vorba de relația contribuabil-fisc, se ajunge aproape întotdeauna la litigiu fiscal, din două  motive: Fiscul în România tinde să fie relativ agresiv și nu există așa-numite metode de conformare și remediere. Odată ce s-a terminat inspecția fiscală, contribuabilul mai are foarte puține instrumente pentru a mai remedia ceva”, spune Marius Ionescu, partener coordonator la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), divizia Consultanță Fiscală.

Din  acel moment, compania în general plătește ce pretinde Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru că altfel se adună penalități și dobânzi – un litigiu fiscal poate dura ani întregi. „Există câteva metode, poți cere o eșalonare, să te duci în instanță să ceri suspendarea sau să ceri o scrisoare de garanție bancară. În alte țări mai dezvoltate există o varietate de instrumente unde poți intra în dialog și să faci un fel de management al daunelor”, explică el. Cu toate acestea, în multe cazuri, companiile preferă să plătească decizia de impunere, ca ulterior să încerce să recupereze suma. Plata respectivă nu este considerată o acceptare a greșelii, au explicat consultanții. „Când vorbim de litigiu fiscal începem încă din partea de inspecție.

Consultanța și litigiul fiscal sunt îngemănate. În parte de inspecție fiscală suntem lângă companie și în faza de contestație. Când dosarul merge la instanță, intră colegii noștri de la litigii, care știu toată procedura din instanță. Și acolo noi îi sprijinim pe partea tehnică”, mai spune Ionescu. Cât de des are dreptate ANAF și cât de des câștigă compania? ANAF spune că el câștigă mai tot timpul, dar consultanții au statistici diferite. Este drept, admit ei, la nivel național, pe medie, ANAF câștigă jumătate sau mai bine de jumătate din litigii. Dar în litigiile mari, adaugă ei, companiile au de obicei câștig de cauză. „Statisticile noastre sunt total diferite de statisticile ANAF. ANAF are niște statistici în care câștigă foarte mult și pierde foarte puțin din total constatări, dar asta pentru că sunt statistici la nivel general, pe țară. La nivel de mici contribuabili, de multe ori Fiscul are dreptate și atunci degeaba se contestă. Dacă te duci în zona de mari contribuabili, însă, unde sunt sumele mari, rata de pierdere în instanță a ANAF este mult mai mare și rata de câștig a contribuabililor este de cel puțin 50%”, a mai spus Marius Ionescu. Din experiența adunată de-a lungul timpului, NNDKP a fondat Centrul de Excelență în Litigii Fiscale (CELF), o platformă prin care să se facă schimb de idei și experiențe în ceea ce privește litigiile de acest tip. „Noi avem un sistem legislativ care nu se bazează întotdeauna pe precedent. De aici nevoia de a exista o platformă în care ideile să vină din toate direcțiile, să se agrege cazuri foarte specializate, care să fie tratate relativ uniform de toți actorii din piață. Este un fel de agregator al spețelor și al modului în care sunt tratate disputele fiscale în piață, pentru că nu avem astfel de instrumente”, explică Alina Timofti, partener coordonator la NNDKP Consultanță Fiscală. NNDKP oferă asistență pentru cel mai mare litigiu fiscal din România, în cadrul căruia NAAF a încercat securizarea sumei de 200 de mil. de euro. Este implicată o companie multinațională, au precizat cei de la NNDKP, dar numele companiei este confidențial. „Cel mai mare litigiu în care suntem implicați este de 200 de milioane de euro, este cea mai mare sumă din România. Încă nu a fost plătită, dar a fost deja diminuată prin pașii pe care i-am făcut. Acum suntem în instanță cu o sumă mult mai mică și sperăm să se mai diminueze”, povestește Marius Ionescu. Echipa de consultanți și avocați a obținut suspendarea deciziei de impunere de 200 de mil. de euro, care a fost emisă în decembrie 2021, au detaliat cei de la NNDKP, iar suma cu care s-a ajuns în instanță a fost substanțial redusă.  „Decizia de impunerea fost în decembrie 2021 și am introdus acțiune recent în instanță. Un an a fost obținerea suspendării deciziei de impunere. Este cel mai mare litigiu fiscal din România, este vorba de o companie multinațională”, mai spune Ionescu. Al doilea cel mai mare litigiu din România a fost de 100 de mil. de euro și suma a fost plătită de către companie. „Încă este blocată, după 8 ani”, spune Alina Timofti. Ciprian Păun, partener coordonator la NNDKP Cluj-Napoca și unul dintre cei mai cunoscuți avocați de litigii fiscale din România, a vorbit despre experiența sa în instanțe: „Există o oarecare doză de modernitate în argumentarea instanțelor de judecată și o doză mai puțin importantă de argumente europene folosite de către instanțele de judecată. Am observat din analiza jurisprudenței că acolo unde contribuabilul folosește resursele și argumentația Curții de Justiție a UE, liniile directoare și interpretările OECD și precum și o anumită linie de argumentație modernă, și instanțele de judecată sunt mai prietenoase cu contribuabilii.” Unul dintre cele mai comune litigii din România se referă la rambursarea de TVA, a mai spus Ciprian Păun. Pentru că sunt foarte multe cazuri, instanțele de judecată se aglomerează de astfel de dosare pe rambursare de TVA. El a prezentat și câteva statistici despre litigiile fiscale: „Pentru un litigiu care are o valoare de sub 3 milioane de lei și care începe în primă instanță în fața tribunalelor județene, cu recurs în fața curților de apel și cu o expertiză cu care am luat-o noi ca fiind medie, media litigiilor în România calculată în 2022 este de doi ani și jumătate”. Pentru un litigiu de peste 3 mil. de lei însă, care începe la Curtea de Apel și se termină cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, durata medie ajunge la 4 ani.